De curând, populația Terrei a ajuns la opt miliarde de locuitori. Printre altele, deşi diferă în funcţie de densitate, acest lucru înseamnă că oraşele devin din ce în ce mai aglomerate, iar aerul din ce în ce mai greu de respirat. Una dintre modalitățile prin care putem ameliora acest aspect este chiar amenajarea unei grădini urbane, rolul acesteia fiind de a maximiza beneficiile unui spațiu, element premium în orașe, pentru a îmbunătăți calitatea vieții.

Asociația Loral

Le vezi deja din ce în ce mai des chiar şi la noi, iar în ţările vestice, Statele Unite ale Americii şi în Asia, ele sunt deja intrate în normalitate. Mai ales că datele statistice arată că până în 2025 se estimează că aproximativ 65% din populaţia lumii va fi urbană, grădinile suspendate pe terasele blocurilor sau aflate la parterul complexurilor de locuit devin o oază de linişte, de aer proaspăt şi de frumos și, uneori, chiar sursă de hrană „curată”, care creşte implicit valoarea unei proprietăţi imobiliare.

Dacă ne uităm spre originile acestui concept alternativ de a aduce mai multă vegetaţie şi chiar un strop de hrană proaspătă „la oraş”, atunci trebuie menţionat faptul că acesta nu este unul nou, ci poate doar reinterpretat în zilele noastre.

Folosite ca un loc central pentru adunare şi reformă socială, grădinile urbane își au originea în Mesopotamia, când se vorbeşte despre Grădinile Suspendate din Babilon – una dintre cele șapte minuni ale lumii. Revenind în vremuri mai apropiate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cultivarea legumelor şi a fructelor în interiorul orașelor a devenit un obicei fundamental pentru a sprijini populația care întâmpina dificultăți în procurarea hranei din cauza embargourilor şi lipsei alimentelor.

Şi mai aproape de prezent, efervescenţa New York-ului face ca locuitorii de acolo să fie printre primii care construiesc şi contribuie la creșterea numărului de „community gardens” (grădină comunitară sau grădină urbană comună), concept care mai târziu e preluat de Franța, unde devine din ce în ce mai prezent din 1995 până astăzi.

Beneficii

Grădinile urbane de astăzi sunt fie decorative, fie oaze de verdeață și flori. Orice formă ați alege, acest tip de activitate vine cu beneficii dintre cele mai diverse. Deseori, oamenii aleg grădinile urbane pur și simplu pentru plăcerea pe care o găsesc în a-și petrece timpul printre plante, simțindu-se mai relaxați. Un studiu recent de la Universitatea Princeton a constatat că, din 15 activități zilnice de petrecere a timpului liber, grădinăritul este una dintre cele mai benefice activități pentru sănătatea mentală și emoțională. În plus, cei care se implică efectiv în activitatea de întreținere a unei astfel de grădini pur și simplu își intensifică activitatea fizică.

Nu în ultimul rând, infrastructura verde reprezintă o abordare importantă atunci când vorbim despre adaptarea la schimbările climatice în orașe. Grădinile urbane devin „insule” cu temperaturi mai scăzute în valurile de căldură din orașe, cresc retenția apei pluviale și îmbunătățesc răspunsurile la dezastrele naturale.

Unde se face o grădină urbană

Frumusețea conceptului de „grădină urbană” vine și din plaja largă de posibilități de implementare, inclusiv în funcție de spațiul disponibil: fie că vorbim despre grădinile din cadrul locuințelor, de spații care în trecut au fost alocate parcării, zone comune din blocuri de locuințe sau acoperișurile clădirilor, toate au potențial pentru transformare.

Sumarizând, grădinile urbane se pot înființa cam oriunde, iar spațiile restrânse îl provoacă pe specialistul peisagist să jongleze cu toate uneltele meseriei sale. De cele mai multe ori, această grădină devine o extensie a zonei de locuit, sub forma unei camere plasată în afara casei, a unei extensii a bucătăriei, o seră sau zonă din jurul grătarului acolo unde există o curte.

Fie că împărțim spațiul cu alți „grădinari” sau ne implicăm individual, grădinile urbane sunt un pas înainte indiferent de forma pe care o iau. Acestea pot avea așezare atât verticală, cât și orizontală, prima având avantajul de amplasament pe exteriorul sau interiorul pereților clădirilor, formând ziduri verzi care contribuie la îmbunătățirea calității aerului. 

Desigur, grădinile urbane vin cu o serie de provocări – de la faptul că acestea trebuie să se dezvolte în zone umbrite, lucru care are un impact asupra plantelor alese, la lipsa solului. Totuși, având în vedere dimensiunea relativ redusă a majorității grădinilor urbane, aceasta nu este întotdeauna o problemă prea mare și vă oferă posibilitatea de a crește o varietate mai largă de plante care, oricum, ar putea să nu prospere în pământ. Copacii mici, plantele cățărătoare și diverse tipuri de bambus se pot transforma în ecrane verzi vii, în timp ce pergolele, gardurile și spalierele sunt modalități utile de a dezvolta o grădină urbană care creează, în același timp, intimitate.

Acum că știți mai multe despre grădinile urbane, v-ați gândit deja ce urmează să plantați în noul vostru proiect ecologic? 

*Asociația Loral promovează inițiativele sustenabile în toate ariile de interes, precum natură, economie circulară etc., și își propune să creeze oportunități de acces la informație cu scopul de a educa oamenii în domeniul sustenabilității.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.47.