Acceptarea României în spațiul de liberă circulație Schengen rămâne în teritoriul negocierilor politice, însă un acord favorabil ar ajuta și piața imobiliară locală și chiar ar deschide noi oportunități de investiții pentru antreprenorii români.
În primul rând, aderarea României la spațiul Schengen ar dinamiza tranzitul mărfurilor pe granițele aeriene, rutiere și maritime. Acest lucru s-ar vedea cel mai rapid pe segmentul industrial, unde sunt deja mari companii care au decis să transforme România într-un hub de distribuție pentru regiune.
Mai multe companii ar putea beneficia de poziția strategică a țării și s-ar extinde local, ceea ce ar contribui și la crearea de noi locuri de muncă. Totodată, circulația mai rapidă a mărfurilor ar impulsiona și companiile de transport locale și ar stimula crearea de noi firme antreprenoriale în acest domeniu. În aceeași direcție, dezvoltatorii români de spații industriale și logistică ar putea să-și facă o idee mai clară despre potențiala cerere în plus datorată simplificării tranzitului mărfurilor prin România.
Pentru economia României, beneficiile intrării în spațiul Schengen sunt importante, însă deja au trecut două decenii de la inițierea procedurilor de accedere și o decizie finală încă se lasă așteptată.
Până în prezent România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare intrării în Schengen, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Țara noastră gestionează peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene și reușește să mențină și culoare de tranzit cu Ucraina, care se bazează pe infrastructura portuară a României pentru comerț.
Intrarea în Schengen ar putea influența și modul în care investitorii străini percep România. Calitatea de membru în NATO și UE reprezintă pilonii cheie care conferă încredere suplimentară companiilor internaționale care fac primii pași pe piața locală.
Să nu ne așteptăm ca fondurile de pensii germane să intre rapid cu capital în sectorul nostru imobiliar doar pentru că am fost acceptați în Schengen, însă și acesta este un element care poate cântări greu într-o competiție regională pentru capital.
În fine, Schengen ar putea fi doar o altă bornă care ne arată cât de mult a evoluat România în mai bine de trei decenii. În planul imobiliar, acest lucru este evident. Avem proiecte realizate la standarde occidentale, cu prețuri pe măsură, dar și dezvoltări mixte cu grad ridicat de complexitate. Dezvoltatorii români încep să achiziționeze proiecte direct de la investitorii străini și deja vedem companii românești care atrag brand-uri exclusiviste în piață sau care se extind în piețele mature din Europa.
Pentru românul care călătorește cu avionul în Europa, intrarea în Schengen s-ar putea traduce prin câteva zeci de minute economisite în aeroport. Pentru transportatori, orele câștigate din eliminarea cozilor kilometrice de la graniță se traduc în operațiuni mai eficiente și capacitate de a prelua noi clienți.
Teoretic, anul viitor ar trebui să fim în Schengen, chiar și cu transportul aerian în primă fază, însă totul depinde de negocierile politicienilor. Să nu uităm că anul viitor avem un calendar plin de alegeri în România și nu trebuie să ignorăm riscul ca tema Schengen să redevină un subiect al jocurilor politice locale, cu efect coroziv asupra negocierilor cu liderii europeni.
Editorial publicat în Real Estate Magazine, Nr.53.
