Cum definește noua legislație clădirile nZEB

Legislația europeană cu privire la clădirile cu impact redus asupra mediului a fost deja transpusă în România. Totuși, se menține încă o distanță considerabilă între obiectivele ambițioase prevăzute de cadrul legal și strategic și realitatea din teren, de pe șantier, ba chiar mai înainte, în activitatea de proiectare. Noua metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor (Mc 001/2016) ar putea fi adoptată în maximum două luni.

Alex Moldovanu

Specialiștii apreciază că există trei niveluri de definire a clădirilor nZEB. Potrivit legii, nZEB reprezintă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată și pentru care necesarul de energie foarte scăzut sau aproape de zero este acoperit în mare proporție de energia provenită din surse regenerabile. Al doilea nivel este cel stabilit de indicatorii de performanță care definesc standardul nZEB. Aici avem consum maxim de energie primară, un nivel maxim de emisii de CO2 și o pondere minimă de 30% a energiei din surse regenerabile în totalul energiei consumate. Așadar, știm unde trebuie să ajungem, dar avem nevoie și de nivelul al treilea de definire, care ține de cadrul metodologic de calcul pentru performanța energetică, de modul în care putem să atingem indicatorii respectivi.

Good to know

Energia regenerabilă trebuie să acopere cel puțin 30% din consum într-o clădire cu standard nZEB

De exemplu, trebuie să avem o izolație termică foarte bună cu punți termice cât mai reduse, un strat continuu de termoizolare, ferestre și uși foarte performante, un sistem de ventilare care să asigure calitatea aerului din interior cu un maxim de eficiență energetică, inclusiv prin componenta de recuperare a căldurii. Trebuie gestionată și partea de emisii de CO2 și, firește, conformarea clădirii, începând de la configurarea geometrică a acesteia, până la fezabilitatea economică și contribuția din surse regenerabile. Pentru toate aceste criterii este util să se prevadă indicatori de performanță parțială și mecanisme de verificare în practică.

EOfKsI4XUAIJxaj copy 1024x684 - Cum definește noua legislație clădirile nZEB

Când vom avea noua metodologie de calcul, vom ști în practică, de la proiectare și până la execuție, cum putem face ca o clădire pe care o construim să atingă nivelurile de performanță nZEB. În plus, noua metodologie Mc 001 va include și forma actualizată a certificatelor de performanță energetică pentru clădiri, cu opt clase energetice (de la A+ la G) pentru fiecare dintre sistemele esențiale (încălzire, apă caldă de consum, răcire, ventilare mecanică, iluminat).

Europa are 75% dintre clădiri ineficiente energetic

Uniunea Europeană are ambiția de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Pentru atingerea acestui scop, experții europeni au indicat că este nevoie de o eficientizare a consumului energetic înregistrat de locuințe. Datele Parlamentului European arată că întreg stocul de clădiri este indispensabil pentru atingerea obiectivelor UE privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, eficiența energetică și energia din surse regenerabile. Atingerea obiectivelor noastre climatice fără decarbonizarea spațiilor noastre de viață și de muncă pare imposibilă.

Într-adevăr, acestea sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră și pentru 40% din consumul de energie din UE. Cu toate acestea, în Europa de astăzi, 75% dintre clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, în principal deoarece multe dintre clădirile aflate în uz în prezent au fost construite înainte de intrarea în vigoare a cerințelor actuale, potrivit Parlamentului European.

UE și-a stabilit recent obiectivul de reducere a emisiilor nete cu 55% până în 2030, iar creșterea performanței energetice a clădirilor sale trebuie să contribuie în mare măsură la atingerea acestui obiectiv.

„Deși cele mai recente cerințe energetice se aplică clădirilor noi, nu trebuie să uităm necesitatea de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor existente, deoarece aproximativ 85-95% din clădirile actuale vor fi utilizate până în 2050, conform estimărilor. Prin urmare, orice strategie convingătoare trebuie să abordeze atât parcul imobiliar, cât și noile construcții.

Cu toate acestea, rata de renovare a clădirilor este în prezent scăzută, de aproximativ 1% pe an, iar programul de renovare nu cuprinde întotdeauna aspectele energetice. În general, aceasta va viza consumul de energie pentru a reduce cantitatea de deșeuri din aprovizionare și va îmbunătăți sistemele tehnice ale clădirilor. Instalarea surselor regenerabile de energie este mai puțin frecventă, iar problemele structurale legate de performanța energetică sunt chiar mai rare. Acest lucru ridică problema strategiilor existente pentru a se asigura că rata de renovare se accelerează, vizând, în același timp, problemele de performanță energetică”, potrivit unui raport al Parlamentului European.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.43.

MACHETA - austrotherme