În teritoriul administrativ al Bucureștiului există cel puțin 1580 de hectare în foste platforme industriale, reprezentând aproape 7% din suprafața totală a orașului, relevă o analiză a iO Partners.
Terenurile au potențial de dezvoltare în viitor, în special pentru investitorii specializați pe segmentul proiectelor de regenerare urbană cu componente mixte precum birouri, apartamente și spații de retail.
Într-un scenariu gândit de iO Partners, 5% din terenul fostelor platforme industriale ar putea fi amenajate ca parcuri.
„Pe restul terenului, circa 1500 ha, am aproximat că ar putea fi dezvoltate clădiri cu o suprafață construită de circa 38 milioane mp. Am alocat o cota de 85% pentru rezidențial, fapt ce ar permite construirea a peste 250.000 de locuințe noi, deci o creștere cu aproximativ 25% a stocului actual de locuințe din București. Aceste locuințe noi vor avea nevoie de spații educaționale, clinici, facilități culturale, sportive și de divertisment, cărora le-am alocat 2% din suprafața construită.
Totodată, am alocat 8% din suprafața construită pentru clădiri de birouri, ceea ce s-ar traduce prin circa 3.1 milioane mp de birouri, reprezentând aproape o dublare a stocului competitiv de acum. Restul de 5% revine spațiilor de retail, cu alte aproape 1.9 milioane mp. Nu ne referim la centre comerciale/mall-uri, ci mai mult la unități individuale, de tip hypermarket, supermarket, magazine de bricolaj sau parcuri de retail, care să completeze oferta actuală și potențialul de creștere al veniturilor populației pe viitor”, se arată în analiza agenției.
Cumulat, acestea ar atrage numai din dezvoltare investiții totale de aproximativ 40 miliarde de euro la nivelul de cost actual.
Totodată, fostele platforme industriale sunt doar o parte din rezerva de teren a Bucureștiului. Pe lângă aceastea, orașul mai dispune și de o suprafață semnificativă de teren neconstruit, de exemplu zonele marginale ale sectoarelor 1, 3 și 6, terenuri preponderent în regim privat. La acestea putem adăuga și unele terenuri aparținând diferitelor instituții publice, companii și agenții de stat, unități militare dezafectate, depouri etc, care ar putea fi la rândul lor folosite mai eficient și care ar putea genera venituri bugetare suplimentare printr-un parteneriat public-privat sau prin concesiune.
