Secretele Palatelor: Castelul Neuschwanstein – visul unui rege, transformat într-un loc de poveste

Castelul de basm din Alpi sau castelul Disney, așa cum mai e cunoscut, este cea mai emblematică atracție turistică a Germaniei, construcție care, în afară de renumele romantic, are și o istorie aparte. Câteva detalii inedite depre castelul magic construit de un rege sedus de povești fantastice vin să întregească aura de mister a maiestuoasei creații arhitectonice.

Diana Niță

Construcția castelului a durat de șapte ori mai mult decât fusese planificat

În anul 1869, atunci când a început construcția castelului, regele Ludovic al II-lea al Bavariei, care a inițiat proiectul, a estimat că edificiul va fi gata în trei ani. Însă realitatea de pe teren – baza precară a structurii, din cauza amplasării pe un versant de munte, și designul ambițios, extrem de solicitant – a făcut ca întreg procesul de construcție să se desfășoare pe o durată mult mai lungă, care ar fi părut de neconceput pentru creatorul său la momentul când au început lucrările.

De fapt, regele Ludovic al II-lea stabilise niște limite de timp nerealiste, posibil de atins doar dacă muncitorii ar fi lucrat fără întrerupere, zi și noapte. În 1884, când s-a mutat la castel, în corpul de intrare, acesta nu era nici pe departe terminat.

Naumenko Aleksandr   Main 1024x682 - Secretele Palatelor: Castelul Neuschwanstein – visul unui rege, transformat într-un loc de poveste

Castelul s-a vrut a fi o mărturie a puterii suverane a ctitorului său

Regele Ludovic al II-lea a plănuit construirea palatului său de basm ca o declarație de putere, ca urmare a faptului că aceasta îi fusese serios diminuată. După doar doi ani de domnie, după o înfrângere suferită într-o confruntare militară cu Imperiul Prusac, regelui i-au fost restrânse puterile. Astfel, Bavaria a fost nevoită să accepte o alianţă prin care regelui nu i-a mai fost îngăduit controlul armatei în eventualitatea unui război. 

Ca urmare, monarhul a căutat alte modalităţi pentru a-şi reafirma puterea, iar ctitorirea de castele şi construcții somptuoase, un atribut al unui adevărat suveran, a fost cea aleasă de Ludovic al II-lea. Totuşi, în mare parte, motivele pentru care a construit castele au fost pur estetice. Este de notorietate faptul că atunci când a vizitat castelul Wartburg, în 1867, Ludovic al II-lea a fost impresionat de sala cântăreţilor din acest edificiu, care i-a servit drept sursă de inspiraţie pentru noul său castel. Cu principalele sale elemente spațiale – un corp de intrare, două curți, salonul principal (palas), un turn fortificat interior, apartamentul cavalerului, apartamentul domniței și un turn pătrat –, castelul a fost construit din cărămidă, dispusă pe o fundație de ciment, și placat cu calcar.

Neuschwanstein throne room 00180u 1024x750 - Secretele Palatelor: Castelul Neuschwanstein – visul unui rege, transformat într-un loc de poveste

Castelul nu a fost terminat în timpul vieţii lui Ludovic al II-lea

Deşi suveranul bavarez s-a mutat în castelul său de poveste în anul 1884, nu l-a văzut niciodată complet terminat din cauza numeroaselor amânări şi piedici apărute pe parcursul lucrărilor. Construcţia spațiului destinat doamnelor şi a turnului pătrat nu a fost definitivată până în anul 1892, la 24 de ani de la începerea proiectului.

La moartea regelui, în anul 1886, datoriile acumulate în numele său erau considerabile, motiv pentru care autorităţile au decis să pună castelul la dispoziţia publicului, acesta fiind transformat în muzeu.

Castelul a primit numele actual după moartea lui Ludovic al II-lea

În timpul vieţii, regele Ludovic al II-lea îl numea „Noul castel Hohenschwangau”, inspirat de castelul Hohenschwangau din vecinătate, unde suveranul îşi petrecuse cea mai mare parte a copilăriei. Hohenschwangau adăpostea scene ilustrând legende medievale, pe care regele intenţiona să le reproducă în noul său castel, sub forma unor lucrări de artă care să glorifice regi, cavaleri, poeţi şi personaje romantice din trecut.

Trei personalităţi au avut întâietate, cu precădere, pentru a popula, sub formă de creații artistice, spațiul regal imaginat de Ludovic al II-lea: poetul Tannhäuser, Parzival, regele Graalului, şi Lohengrin, cavalerul lebedei. De altfel, numele Neuschwanstein este o referire la ultimul personaj şi înseamnă „Noua lebădă de piatră” care se regăseşte în una dintre operele wagneriene, „Cavalerul lebedei”.

Castelul a fost ridicat cu ajutorul celor mai avansate cuceriri ale tehnicii de la acel moment 

Deși curentul care a inspirat arhitectura castelului este cel specific Evului Mediu, Ludovic al II-lea s-a asigurat că proiectul său va beneficia de toate tehnologiile de vârf disponibile în acea perioadă. Ca urmare, castelul a fost dotat cu instalații pentru apă curentă, inclusiv apă caldă și apă rece pentru bucătărie, un sistem cu sonerie electrică pentru servitori, telefoane, un dispozitiv cu aer cald pentru încălzire centrală și un lift pentru deplasarea între etaje, toate aceste facilități fiind încorporate în ansamblul construcției într-o perioadă în care mijloacele tehnice moderne reprezentau o necunoscută pentru majoritatea oamenilor. Crestele alpine s-au dovedit a fi un loc de construcție incredibil de provocator; a trebuit să fie construit un drum care să urce 200 de metri până la vârful muntelui, acesta trebuind să fie aplatizat pentru a forma două platouri adiacente care să servească drept fundații sigure pentru castel. Deloc de neglijat, pentru construcția castelului a fost utilizată o inovație absolută, o macara care funcționa cu motor pe abur, în condițiile în care locul pe care trebuia amplasat era extrem de greu accesibil. Acest anacronism era foarte vizibil, în special pe fundalul unui castel medieval, care a prins formă cu ajutorul celor mai noi cuceriri ale științei de la acea dată. Tehnicile industriale progresiste și inovațiile au constituit, de altfel, singura modalitate de a ține pasul cu termenele nerealiste impuse de Ludovic al II-lea.

Oleg Lopatkin   Hohenschwangau 1024x683 - Secretele Palatelor: Castelul Neuschwanstein – visul unui rege, transformat într-un loc de poveste

Castelul Neuschwanstein este emblema creaţiilor marca Disney

Castelul Cenuşăresei din desenul animat creat de Walt Disney în 1950 a fost inspirat de arhitectura de poveste a castelului Neuschwanstein; mai mult decât atât, a devenit logoul Disney care anunţă începutul oricărei pelicule realizate de companie şi are copii fidele reprezentate de castelul Cenuşăresei din Disney World, Florida, şi de castelul Frumoasei din Pădurea Adormită aflat la Disneyland Paris. 

schloss neuschwanstein wikipedia 1024x757 - Secretele Palatelor: Castelul Neuschwanstein – visul unui rege, transformat într-un loc de poveste

Decoraţiunile au fost inspirate de operele lui Wagner

Multe dintre picturile care decorează castelul au avut ca sursă de inspiraţie operele lui Richard Wagner sau poveştile medievale care au stat la baza creării acestora de către celebrul compozitor. De altfel, regele Ludovic al II-lea a fost un prieten apropiat al lui Wagner şi protectorul artistic al acestuia, iar sub domnia sa, muzica a cunoscut o perioadă de înflorire tumultuoasă în regatul Bavariei.

Reparații periodice sunt necesare pentru a opri deteriorarea construcției

Fațada castelului, realizată din calcar, trebuie recondiționată periodic, secțiune cu secțiune, având în vedere climatul aspru de munte care sapă cu tenacitate zidurile. Deplasarea zonei de fundație trebuie continuu monitorizată și, de asemenea, este nevoie de lucrări de consolidare constante pentru a împiedica desprinderea unor părți din structură.

Leave a Reply