Castelul Predjama este unul dintre obiectivele cele mai cunoscute din Slovenia, nu numai pentru caracterul său impenetrabil, dat de amplasarea neobişnuită, în gura unei peşteri dintr-un perete muntos, ci şi pentru istoria sa palpitantă, al cărei punct culminant îl constituie moartea unuia dintre proprietari, cavalerul Erasmus de Luegg, care ar fi fost ucis de un proiectil de tun în timp ce se afla în camera de toaletă a castelului.
Actualul castel Predjama a fost construit în epoca renascentistă, în jurul secolului al XIII-lea, însă acesta nu reprezintă construcţia originală care a existat la început în acest loc. Castelul inițial a fost ridicat într-o gură de peșteră din partea central-sudică a Sloveniei, în regiunea istorică Carniola interioară.
Edificiul și tunelul său secret de dedesubt, care asigură legătura între castel şi peştera Postojna din apropiere, au avut mult timp renumele unei construcţii greu de atacat şi aproape imposibil de cucerit de către inamici. Acest castel medieval nu are turnuri crenelate, decorațiuni interioare somptuoase sau detalii rafinate, dar este un loc special în multe alte moduri. Este evident că primul lucru care atrage atenția este amplasarea lui. La o primă vedere, s-ar putea crede că castelul este aproape una cu muntele lângă care se află. Iar contrastul dintre stâncile înnegrite de vreme și pereții albi ai construcției dă senzația că tabloul este aproape ireal.
Pasajul secret a fost amenajat în jurul unui puţ natural
Documentele atestă faptul că „Predjamski Grad”, care înseamnă în slovenă „castelul din fața peșterii”, a fost construit în jurul secolului al XII-lea sau la începutul secolului al XIII-lea. La acea vreme, arhitectura era puternic influențată de elemente ale stilului gotic.
Castelul apare menționat pentru prima dată în anul 1274, sub numele german Luegg, construcţia sa în stil gotic fiindu-i atribuită Patriarhului de Aquileia. Castelul a fost ridicat sub o arcadă stâncoasă naturală dintr-un versant de munte, la înălţime, pentru a face dificil accesul oricui ar fi vrut să pătrundă înăuntru cu forţa. În schimb, edificiul are un tunel secret pentru situaţiile în care cei aflaţi în interior ar fi fost nevoiţi să se refugieze în siguranţă din calea unui atac neaşteptat. Acesta a fost construit pe baza unui puţ natural vertical, care a fost lărgit la ordinul lui Erasmus de Luegg, pentru a permite atât transportul proviziilor, cât şi accesul în şi din interiorul castelului, la adăpost de privirile indiscrete. De altfel, Erasmus îl folosea cu regularitate, această cale de acces fiindu-i la îndemână pentru a-şi duce la capăt fărădelegile fără a fi prins.
Cine a fost nobilul tâlhar Erasmus de Luegg
De-a lungul secolelor care au urmat, castelul a fost deținut de mai multe familii din înalta societate. De departe, cel mai faimos dintre toate rămâne numele familiei Luegg. Castelul a ajuns în proprietatea familiei nobiliare Luegg, cunoscută și sub numele de Cavalerii de Adelsberg (denumirea germană a numelui Postojna), în secolul al XV-lea.
Faima castelului şi poveştile aproape neverosimile legate de acesta provin din perioada în care fortul din munte a devenit reşedinţa cavalerului de Luegg, baron brigand și fiu al guvernatorului imperial de Trieste, Nikolaj Lueger.
Potrivit legendei, Erasmus, însetat de putere şi de a acumula proprietăţi, a intrat în conflict cu familia de Habsburg după ce l-a ucis pe comandantul armatei imperiale, mareșalul Pappenheim. Refugiindu-se din calea răzbunării împăratului Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Erasmus a ajuns să se izoleze în cetatea familiei din Predjama, construcţie care părea că-i va oferi protecţia în faţa oricăror încercări de a fi capturat. În acea perioadă s-a aliat cu Matei Corvin, rege al Ungariei născut în zona Clujului de astăzi, și a început să atace moșiile și orașele habsburgice din Carniola. Împăratul l-a însărcinat pe guvernatorul de Trieste, Andrej Ravbar, să-l anihileze pe tâlharul de viţă nobilă. După un lung asediu asupra castelului, care a durat un an şi o zi – timp în care ocupanţii acestuia se aprovizionau cu hrană şi cu cele necesare traiului prin tunel –, în cele din urmă, secretul castelului a fost divulgat, iar cetatea a fost cucerită. Potrivit unei legende populare, dar nesusţinută de dovezi istorice, Erasmus a fost trădat de unul dintre oamenii săi și a fost ucis de un proiectil de tun lansat la momentul potrivit pe când se afla în propria sa toaletă.
A trecut de la stilul gotic, la caracteristici arhitecturale de tip renascentist
Actualul castel Predjama este o construcţie cu cinci etaje, care numără 15 camere. A fost reconstruit de două ori, după ce a suferit pagube considerabile din cauza războiului dintre Erasmus și împăratul Frederic al III-lea și, din nou, după ce a fost distrus de un cutremur. Astfel, după asediul și distrugerea castelului original, ruinele sale au ajuns în posesia familiei Oberburg. În 1511, o altă variantă a castelului, construită de familia Purgstall în prima decadă a secolului al XVI-lea, a fost distrusă în urma unui cutremur care a făcut ravagii în regiune. Actualul castel a fost construit în 1570 în stil renascentist și este considerat o adevărată capodoperă arhitectonică. A fost ridicat lângă o stâncă verticală aflată sub fortificația medievală originală. Castelul a rămas în această formă, practic neschimbat, până în zilele noastre.
În secolul al XVIII-lea, inedita construcţie a devenit una dintre reședințele de vară preferate ale familiei Cobenzl. Atât omul de stat austriac și celebrul colecționar de artă Philipp von Cobenzl, cât șicontele diplomat Ludwig von Cobenzl au locuit la castel, bucurându-se de ambianţa sa medievală.
În 1810, castelul a fost moștenit de contele Michael Coronini von Cronberg, iar în 1846 a fost vândut familiei Windischgrätz, în proprietatea căreia a și rămas până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost confiscat și naționalizat de autoritățile comuniste iugoslave, fiind transformat apoi în muzeu. În prezent, castelul găzduiește diverse evenimente, cum ar fi Turneul medieval anual care poartă numele Erasmus, după faimosul său proprietar.
Material publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.35.