Horia Creangă, proiectantul clădirilor-reper de pe arterele principale ale Capitalei

Arhitectul Horia Creangă, nepotul faimosului scriitor Ion Creangă, a reuşit ca într-o perioadă relativ scurtă de timp, dar intensă, să modernizeze un important bulevard din București, dar şi periferia industrială din perioada interbelică.

Horia Creangă (1892-1943) a făcut parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, alături de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory şi alţii, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească, potrivit Muzeului Național de Artă al României.

Cariera acestuia s-a întins între anii 1927 și 1943, perioadă în care a lucrat la proiecte diverse, pornind de la locuințe și clădiri publice, până la arhitectură industrială.

Horia Creangă s-a născut la București și a urmat Liceul „Mihai Viteazul”, unde se remarcă la desen. În anul 1913 este admis la Școala Superioară de Arhitectură, care promova stilul „românesc” inițiat de arhitectul Ion Mincu, unde devine coleg cu Henrieta Delavrancea.

În 1914 încep pregătirile militare la nivel național și Creangă devine elev T.T.R. la arma geniu în paralel cu facultatea. Când România intră în Primul Război Mondial, este trimis pe front în Transilvania, însă ajunge să fie luat prizonier și este trimis într-un lagăr german.

După prizonierat se decide să-și continue studiile la Paris, la Beaux Arts. În anul 1919, Creangă alături de câțiva colegi realizează o expoziție de desene și acuarele la Ateneul Român. În perioada petrecută în capitala franceză, ia contact cu concepte inovatoare ale lui Le Corbusier sau Tony Garnier. Tot acum, se căsătorește cu Lucia Dumbrăveanu, verișoara Henrietei Delavrancea.

În anul 1924 obține diploma și devine „architecte d.p.l.g.” („diplomé par le gouvernement”). Anul următor este angajat la Compania de Căi Ferate din Nord, realizând proiectul Gării Tergnier-Aisne și al orășelului pentru feroviari.

Cel mai important proiect, realizat în urma unui concurs

În 1927, întorși în țară, soții Creangă își încep activitatea ca liber-profesioniști și proiectează reședința doctorului Petru Groza din Deva. Echipa Creangă (Horia, Lucia și Ion, fratele lui Horia) câștigă, doi ani mai târziu, Premiul I la concursul pentru realizarea sediului companiei de asigurări ARO din București.

Halele Obor   arhitecti Horia Creanga Haralamb Georgescu copy 1024x681 - Horia Creangă, proiectantul clădirilor-reper de pe arterele principale ale Capitalei

„Primul său proiect mare, uriaș ca importanță și ca frumusețe, având un mare răsunet și în străinătate, fiind publicat în revista pariziană «L’Architecture», este blocul ARO. Povestea a început odată cu întâlnirea lui cu membrii societății ARO care îi vor acorda încredere mult timp și după 1929, când Horia Creangă va câștiga un concurs organizat de ei”, a explicat Ana-Maria Zahariade, profesoară la Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, potrivit rri.ro. Aceasta a fost prima clădire modernistă de pe noul tronson, aflat la acea vreme în construcție, al bulevardului denumit pe atunci Brătianu, azi Magheru. Imobilul ARO inaugurat în 1938 a fost cunoscut ulterior drept Blocul Patria, iar autoritățile au demarat, la finalul anului 2020, lucrări de consolidare a imobilului. Creangă a mai realizat două clădiri pentru aceeași companie, în București și Brașov.

„În epocă, despre clădirea asta (blocul ARO – n.red.) s-a vorbit mult, a fost socotită un fel de zgârie-nori și era șocantă. A rămas șocantă și ulterior, dar totuși foarte îndrăgită de bucureșteni. Avea și o superbă sală de cinema, plus bar și restaurant. În interbelic, acolo au avut loc spectacole cu totul deosebite, cum ar fi cele susținute de violonistul Yehudi Menuhin și cântăreața Maria Tănase. Era un loc reprezentativ al acelei societăți românești moderne și progresiste de după Marele Război. Ulterior, Horia Creangă a mai construit un bloc pe același bulevard. E vorba de blocul Malaxa-Burileanu care mai există și astăzi, dar care este de nerecunoscut. Inițial, era un bloc de o mare eleganță care a fost, de asemenea, prezentat într-o importantă revistă străină. În momentul actual, știm că el a realizat 78 de proiecte dintre care marea majoritate sunt construite”, a adăugat Zahariade.

2560px Aro Palace copy 1024x683 - Horia Creangă, proiectantul clădirilor-reper de pe arterele principale ale Capitalei

Începând cu anul 1930, Creangă pornește o colaborare cu marele industriaș Nicolae Malaxa pentru Uzinele Malaxa și alte proiecte imobiliare din Capitală.

Arhitecți talentați atrași în atelierul lui Creangă

Arhitectul este cunoscut pentru clădirea Teatrului Giulești, în prezent Opera Comică pentru Copii, Uzinele Malaxa, ulterior denumite „23 August”, de la periferia estică a orașului, precum și Halele Obor. Toate au fost considerate în perioada interbelică drept inovative în România și la nivel european. La modernism, pe Creangă l-a atras simplitatea și eleganța liniilor.

„A căpătat o recunoștință foarte rapidă, dar această recunoștință e greu de trasat și, poate, de dovedit. Principala revistă de specialitate din epocă, revista «Arhitectura», editată de Societatea Arhitecților, nu promova modernismul. Iar acolo, proiectele moderniste nu prea sunt prezentate. Dar Horia Creangă este, totuși, recunoscut, iar asta ne dăm seama din faptul că atelierul lui s-a extins, căci primea lucrări. Acolo au lucrat o mulțime de tineri talentați care după aceea au făcut cariere, cum ar fi Haralamb Georgescu, devenit cunoscut în SUA. Însă faima lui Horia Creangă se datorează proiectelor sale aproape în exclusivitate. El nici măcar n-a predat la facultate, atelierul lui constituind o școală paralelă cu cea oficială”, a mai spus Ana-Maria Zahariade, potrivit rri.ro.

176275300 4686416448041767 5512508794434809834 n copy 898x1024 - Horia Creangă, proiectantul clădirilor-reper de pe arterele principale ale Capitalei

În anul 1936, Horia Creangă a fost numit director al serviciului „Lucrări noi” la Primăria Capitalei.

Potrivit Uniunii Arhitecților din România, Creangă a fost un adept convins al arhitecturii moderne, îmbrățișând principiile ei cu moderație. Nu a riscat o arhitectură neadaptată locului, ci a răspuns condițiilor tehnice și socio-materiale ale României acelor ani, diferite de ale țărilor puternic industrializate ale Europei Occidentale.

După 1940, arhitectul s-a ocupat de pavilionul românesc la expoziția internațională de la Leipzig, participând de asemenea cu lucrări la diverse expoziții din Viena, Milano, Bari, Lyon și Barcelona. În anul 1943, sănătatea lui Creangă se deteriorează rapid, acesta plecând pentru îngrijiri la Viena, unde se și stinge pe data de 1 august, la doar 51 de ani.

Material publicat inițial în Real Estate Magazine Nr.41.

AXXIS 1458 × 180 px 2 slidere - AXXIS Nova Resort & SPA