Oameni care au construit Bucureștiul: Paul Gottereau

Calea Victoriei din Capitală abundă în clădiri reprezentative și opere arhitecturale valoroase. Unele dintre cele mai cunoscute și apreciate sunt Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni și sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Palatul Fundației Universitare „Carol I”.

Dacă multe dintre edificiile ce ne bucură privirea și ne îmbogățesc patrimoniul sunt legate de regalitatea românească, ne gândim mai puțin la cine au fost cei care au gândit, proiectat și supravegheat înfăptuirea acestor construcții.

Paul Gottereau s-a născut la Perpignan, Franța, pe 29 martie 1843. Proiectele pentru clădiri publice sunt cele mai reprezentative pentru 17 contributii 4 gottereau 249x300 - Oameni care au construit Bucureștiul: Paul Gottereauopera pe care acesta a realizat-o în România de-a lungul anilor. Abordarea pe care arhitectul a avut-o în conceperea unor clădiri publice de dimensiuni considerabile, majoritatea realizate într-un limbaj arhitectural neoclasic, nu este surprinzătoare având în vedere educația sa distinsă din cadrul prestigioasei École des Beaux-Arts.

În afara edificiilor publice, de o valoare arhitecturală însemnată, acesta și-a lăsat moștenirea artistică și prin intermediul numeroaselor locuințe ridicate pentru familiile Cantacuzino, Lahovari, Marghiloman, Văcărescu sau Carp, în București, ca și pe domeniile lor de la țară. Munca sa de peste 30 de ani în România a fost recunoscută pe parcursul vieții sale, atât de către statul român, cât și de către cel francez. Paul Gottereau a fost distins cu ordinul Coroanei Regale a României în rangul de Ofițer, iar în anul 1897 a fost numit Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze.

Locul important pe care îl ocupă pe scena arhitecturală românească este în strânsă legătură cu proiectele pe care a fost însărcinat să le realizeze de către însuși regele Carol I. Palatul Regal de pe Calea Victoriei, Palatul Cotroceni, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sau Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni sunt cele mai marcante opere ale sale pentru peisajul arhitectural bucureștean.

 

Pe parcursul celor 30 de ani petrecuți în țara noastră, Paul Gottereau și-a pus semnătura pe mai bine de 80 de edificii, publice și private

 

La începutul domniei, principele Carol I al României a primit ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Acesta a hotărât atunci să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian, iar parcursul procesului de construcție a debutat în mai 1883, când s-a demarat dărâmarea vechilor case domnești.

Construcția propriu-zisă a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi.

Paul G 2 679x1024 - Oameni care au construit Bucureștiul: Paul Gottereau

Situat peste drum de Palatul Poștelor, o altă construcție emblematică, acum Muzeul Național de Istorie a României, pentru Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni s-a pus piatra de temelie la data de 8 iunie 1897, în prezența regelui Carol I al României și a reginei Elisabeta.

În timp ce planurile clădirii îi aparțin lui Gottereau, execuția acesteia a fost realizată de Ion Socolescu, un arhitect recunoscut în țara noastră, fiind cel care a pus bazele Societății Arhitecților Români și președintele acesteia, și cel care în 1892 a pus bazele primei școli de arhitectură românească. Construcția a fost terminată în anul 1900 și, de atunci, CEC-ul a funcționat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.

Construit în stil eclectic, palatul se termină cu celebra cupolă de sticlă și metal. Impunătoare prin proporții și eleganță, clădirea are o intrare monumentală, definită de un fronton în semicerc, sprijinit de coloanele în stil compozit.

Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. La partea superioară a fost realizat un grup statuar alcătuit din două zeități ale mitologiei grecești, statui din piatră naturală, ce stau așezate afrontat, stânga-dreapta unui ceas.

De acest grup statuar s-a ocupat sculptorul Athanasie Constantinescu. Amenajarea interioară a fost gândită tot de arhitectul Paul Gottereau, palatul fiind decorat cu picturi semnate de Mihail Simonidi.

Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare și a Fundației Universitare „Carol I” a fost ridicată pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de același arhitect, Paul Gottereau. În acest loc a fost amplasată cândva casa lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului Timpul.

Paul G 3 1024x768 - Oameni care au construit Bucureștiul: Paul Gottereau

Acolo, Mihai Eminescu a citit pentru prima oară poezia „Scrisoarea a III-a”. Construcția clădirii a fost finalizată în 1893, iar în următorii doi ani, așezământul, numit Fundația Universitară „Carol I”, a fost dotat și amenajat. Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins și este dat în folosință la 9 mai 1914.

În timpul Revoluției din 1989, clădirea Bibliotecii Centrale a fost incendiată și s-a pierdut fondul bibliotecii alcătuit din cărți rare. Au fost distruse peste 500.000 de volume (dintre care 12.000 de volume de carte bibliofilă), hărți rare și aproape 3.700 de manuscrise care aparțineau unor personalități marcante ale culturii române, printre care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coșbuc, Blaga sau Eliade.

În aprilie 1990, sub egida UNESCO, a început reconstrucția și modernizarea bibliotecii. Ca urmare a apelurilor făcute, s-au primit donații de peste 100.000 de volume din țară și de peste 800.000 de volume din străinătate. Exteriorul clădirii a fost restaurat, iar la 20 noiembrie 2001 a avut loc redeschiderea oficială.

Paul G 4 1024x768 - Oameni care au construit Bucureștiul: Paul Gottereau

Paul Gottereau a realizat și primul proiect al Palatului Regal de pe Calea Victoriei, cu toate că acesta a fost fundamental refăcut mai apoi, în secolul al XX-lea. În decembrie 1926, palatul a fost devastat de un incendiu, corpul central fiind distrus. Lucrările de renovare au fost atunci încredințate arhitectului ceh Karel Líman, arhitect al Casei Regale. Construcția inițială a fost complet demolată mai apoi, între anii 1935-1936. Palatul nou, cel actual, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și terminat în anul 1937.

După o muncă de aproximativ trei decenii în țara noastră, arhitectul francez Paul Gottereau a lăsat în urmă o mulțime de proiecte importante. Din păcate, însă, clădiri marcante pe care le-a proiectat (sau restaurat) au dispărut din peisajul arhitectural al Bucureștiului, de-a lungul celor peste 40 de ani de regim comunist.

 

energyexpo - AXXIS Nova Resort & SPA

Leave a Reply