Pactul Verde este ambiția Europei de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic în anul 2050, iar modul în care comunitățile din întreaga Uniune Europeană vor adopta sustenabilitatea va depinde și de rolul integrativ al clădirilor în această transformare semnificativă la nivel global.
Astfel a luat naștere Noul Bauhaus European, o inițiativă prin care tranziția către o economie verde devine tangibilă.
„Creșterea economică trebuie să fie decuplată de utilizarea resurselor”, a explicat Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unui eveniment Business Review.
„1 din 3 euro cheltuiți în cadrul tuturor programelor de finanțare – vorbim de un buget de 1,9 mii de miliarde de euro – sunt cheltuieli care merg către politicile de mediu”, a adăugat Chiriac.
De altfel, principiile centrale ale Noului Bauhaus European sunt sustenabilitatea, estetica și incluziunea. Programul are un buget de 85 de milioane de euro în perioada 2021-2022. Totodată, va fi dezvoltată și o nouă etichetă Bauhaus Europeană în cadrul unui laborator comun pentru proiecte care iau în considerare legislația europeană și națională în privința inițiativelor de sustenabilitate.
Programul va aduce la un loc cetățenii, experții, afacerile și instituțiile pentru a reimagina locuirea sustenabilă în Europa.
Good to know
Buget de 85 de milioane de euro pentru Noul Bauhaus European în 2022
La nivelul României va fi organizată prima ediție a Festivalului New European Bauhaus, cu evenimente pregătite în București și Timișoara. În Capitală va fi găzduit un tur public al Cartierului Creativ dezvoltat de The Institute și Reprezentanța Comisiei Europene în România, alături de ARCEN.
Andrei Borțun, CEO-ul The Institute, a subliniat că pe plan local se dorește accentuarea importanței comunităților creative și a organizațiilor care susțin inițiative de creștere a calității vieții.
Este cunoscut deja că aproape 40% din totalul emisiilor de carbon din Europa au ca sursă de generare stocul de clădiri. Prin urmare, aproximativ 53 de miliarde de euro vor merge către susținerea proiectelor de renovări, prin inițiativa NextGenerationEU. Folosirea lemnului exploatat sustenabil este una dintre soluțiile pentru clădirile viitorului, iar studiile arată că emisiile pot fi reduse cu 60% în acest fel, față de soluțiile de construcție convenționale.
Prin noua inițiativă se vor mai căuta soluții creative pentru promovarea materialelor naturale, reducerea deșeurilor și a chimicalelor în procesul de producție.
Soluții propuse în cadrul Noului Bauhaus European
Pereții ERDEN PURE dezvoltați de compania austriacă Lehm Ton Erde reprezintă elemente de construcție prefabricate și nestabilizate din chirpici, 100% naturale și complet reciclabile. Materialul este nestabilizat, ceea ce înseamnă că nu se adaugă ciment în amestecul de pământ. Astfel, pereții pot să regleze în mod pasiv temperatura și umiditatea interioară, să dezodorizeze spațiile și să ofere o materialitate tactilă adaptată arhitecturii contemporane.
Materia primă este pământul excavat de pe șantierele locale de construcții, considerat de obicei deșeu, care este apoi adaptat cu ajutorul nisipului, pietrișului sau al argilei, astfel încât să poată fi utilizat pentru construcție. Amestecul se toarnă în straturi lungi de cofraje. Fiecare strat de perete terminat este apoi tăiat în bucăți mari și uscat în mod natural până când este gata să fie transportat la fața locului și folosit în același mod ca și cărămizile, potrivit unei prezentări publicate de Comisia Europeană.
În Germania a fost concepută o nouă pensiune care se află în armonie cu mediul înconjurător. Construcția se bazează pe lemn, pământ și salcie, materiale prezente în pădurea aluvionară din apropierea proiectului.
Structura este din panouri solide din lemn masiv, asamblate fără cleiuri. Încăperile, cu pereți din chirpici și podea fabricată dintr-un amestec de pământ și cazeină, sunt decorate cu ceramică artizanală.
„Arhitecții consideră că frumusețea este expresia oficială a iubirii și, prin urmare, clădirile create cu dragoste față de oameni și planetă trebuie să fie durabile”, se arată pe pagina proiectului.
La Fábrika se află într-o zonă rurală din regiunea spaniolă Extremadura, unde o fostă fabrică de ciment a fost recondiționată cu materiale donate și reciclate. Acum a devenit un spațiu colaborativ care a reunit peste 3.000 de contributori locali, naționali și internaționali până în prezent. Cultura liberă și regenerarea zonei prin artă și cooperare sunt obiectivele directoare ale proiectului integrat în inițiativa Noului Bauhaus European.
Acestea sunt trei dintre proiectele care au fost premiate de oficialii europeni sub noua inițiativă.
Istoria de 14 ani a experimentului Bauhaus
Mișcarea Bauhaus a existat doar între anii 1919 și 1933, însă influențele experimentului au reverberații chiar și în zilele noastre. Intenția primordială a fost de a regândi designul de jos în sus și de a nu accepta nicio certitudine tradițională.
O gravură pe lemn a lui Lyonel Feininger a fost inclusă în manifestul fondator și programul Bauhaus al lui Walter Gropius în anul 1919.
„Aceasta reprezintă o catedrală cu un turn al cărui vârf este înconjurat de trei stele – reprezentând cele trei arte, pictură, sculptură și arhitectură – cu razele care se întrepătrund simbolic. Toate meșteșugurile și artele lucrau deja împreună în mod egal chiar și în lojile de pietrari ale catedralelor medievale. La Bauhaus, catedrala reprezenta acum opera de artă totală care urma să combine arhitectura, meșteșugul și arta într-o unitate ideală. Astfel, Bauhaus urmărea să reunească artele care fuseseră anterior separate în academii, pentru a ajunge la forme contemporane de artă și arhitectură”, se menționează într-un articol publicat pe Bauhaus.de.
Din motive politice, Bauhaus a avut trei începuturi, în Weimar, Dessau și Berlin, sub trei directori succesivi: Walter Gropius, Hannes Meyer și Ludwig Mies van der Rohe.
„Nu poți obține acest tip de rezonanță nici prin organizare, nici prin propagandă”, a declarat cel de-al treilea director al Bauhaus. „Doar o idee are puterea de a se răspândi atât de mult.”
Bauhaus s-a închis în 1933 la presiunea nazistă, însă ideile mișcării au circulat împreună cu imigranții în Statele Unite ale Americii, Elveția, Rusia, Israel și alte state.
