Piața materialelor termoizolante va continua ritmul constant de creștere în principal datorită segmentului rezidențial, iar la nivel european, cererea consolidată anualizată va fi de 3,48% până în anul 2027.

Industria materialelor termoizolante joacă un rol-cheie în asigurarea sustenabilității sectorului imobiliar. Datele Comisiei Europene (CE) relevă că 40% din consumul primar de energie din Uniunea Europeană este generat de clădiri, care produc și 35% din gazele cu efect de seră. La nivelul UE există o directivă privind performanța energetică a clădirilor, cu obiective clare pentru imobilele noi sau cele renovate.

Măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor privind energia se pot împărți în două categorii, potrivit unui raport tehnic al CE, și vizează atât reducerea transferului de căldură din clădire prin îmbunătățirea izolării pereților, acoperișului, podelelor și ferestrelor, cât și adoptarea unor instalații eficiente pentru încălzire, răcire, ventilație, încălzirea apei, iluminat și electricitate.

Potențialul pieței europene este ridicat, având în vedere că existau circa 160 de milioane de clădiri în toată Europa la nivelul anului 2010. Acestea acopereau o suprafață totală de 24 de miliarde de metri pătrați, 75% din această suprafață fiind ocupată de clădiri rezidențiale. Datele din raportul CE relevă că mare parte din stocul de clădiri este de dinainte de 1990, iar aproape jumătate din clădiri sunt ridicate înainte de 1960. Anual, aproximativ 1% din stocul curent de clădiri este reprezentat de proiecte noi, iar în ritmul anual, întreg stocul de imobile existent ar putea fi înlocuit în aproximativ 100 de ani.

Proiectele de renovări aprofundate ale clădirilor ar putea reduce consumul lor de energie cu 36% până în anul 2030, potrivit estimărilor prezentate în raportul CE. Mai mult, experții europeni estimează că fiecare milion de euro investit în eficiența energetică a clădirilor conduce la crearea a 17-19 noi locuri de muncă.

Integrarea corectă a materialelor termoizolante de calitate în sectorul imobiliar poate elimina până la 50% din pierderile resimțite în cazul unei case obișnuite, puțin izolate, reducând cu același procent costurile de încălzire, potrivit reprezentanților Isopan, un producător de materiale termoizolante.

La nivelul costurilor, renovarea clădirilor pornește de la un preț de câteva sute de euro pe metru pătrat și poate ajunge la 1.000 de euro pe metru pătrat. La acest nivel, în unele piețe din Europa este mai ieftin să construiești o clădire nouă în loc să acoperi costurile renovării unui imobil existent. „În România, sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a clădirilor care necesită renovare aprofundată, fiind responsabil de circa 81% din consumul de energie. Casele unifamiliale reprezintă 65% dintre aceste clădiri. Cert este că majoritatea sunt depășite din punct de vedere energetic și învechite, clasificate în categorii de energie F sau G”, a declarat Adrian Garofeanu, director comercial Knauf Insulation România, pentru Real Estate Magazine.

El explică faptul că izolarea pereților exteriori este componenta cea mai scumpă din proiectul de izolare completă a unei case unifamiliale. Totuși, în urma investiției se obțin și cele mai mari economii, în condițiile în care 35-40% din energie se pierde prin pereții externi.

Dacă aveți un imobil încadrat în clasa energetică F, necesarul de energie este de 500-600 kWh pe metru pătrat pe an. Prin comparație, în clasa A vorbim de un necesar de 100-125 kWh pe metru pătrat pe an. „Eficiența energetică a clădirilor înseamnă, pe lângă reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2, îmbunătățirea confortului și sănătății, cât și a productivității ocupanților clădirilor. Astfel, trebuie să se pună accent în primul rând pe reducerea consumului de energie prin eliminarea pierderilor de energie (renovarea clădirilor), precum și pe îmbunătățirea calității vieții”, mai spune Garofeanu.

Estimare privind evoluția pieței europene de materiale termoizolante 

2020                                        2025

Germania                    1,8 miliarde de dolari             2 miliarde de dolari

Franța                         1,4 miliarde de dolari             1,5 miliarde de dolari

Polonia                        1,3 miliarde de dolari             1,4 miliarde de dolari

Marea Britanie            1 miliard de dolari                  1,1 miliarde de dolari

Italia                            789 de milioane de dolari       858 de milioane de dolari

Spania                         633 de milioane de dolari       672 de milioane de dolari

Alte state UE               3 miliarde de dolari                4,2 miliarde de dolari

Sursă: Reprezentare JRC cu datele Visiongain, 2017

Directiva UE privind performanța energetică a clădirilor va genera pentru piața din România nevoie de suport pentru creșterea ratei de renovare a clădirilor unifamiliale vechi, dar și implementarea unor programe naționale coerente de reabilitare a clădirilor administrative, consideră Dan Cașcaval, brand manager Austrotherm.

Motoarele de cerere pentru piața materialelor termoizolante

Materialele termoizolante sunt folosite în principal în cadrul proiectelor de reabilitare a clădirilor vechi, dar și în construcțiile noi, pentru a asigura eficiența energetică a imobilelor. „Dacă, în anii anteriori, cererea venea pe două segmente: spații de locuit și spații industriale, 2019 a adus în prim-plan un altfel de ansamblu rezidențial/comercial. În ultima perioadă, dezvoltatorii și-au îndreptat atenția către proiectele mixte: spații comerciale, spații de birouri, spații de locuit, aceste ansambluri fiind din ce în ce mai solicitate de clientul final pentru că oferă un cumul de beneficii și timpi reduși în trafic/deplasări”, a spus reprezentantul Austrotherm, pentru Real Estate Magazine. O contribuție la creșterea cererii a venit și din partea dezvoltatorilor de proiecte logistice.

Pentru Isopan, creșterea dinamică din ultimii doi ani a fost înregistrată în centrele logistice și unitățile de producție din marile parcuri industriale, dar și în sectorul de retail.

Proiectele rezidențiale au avut o cotă de 70% din segmentele de dezvoltare ale Knauf Insulation în acest an. Cererea mare a fost pentru produse destinate izolării pereților exteriori (termosistem) și acoperișurilor înclinate (mansarde). Proiectele non-rezidențiale au avut o cotă de 20%, iar cele comerciale, de 10%.

La capitolul inovație, producătorii se concentrează pe noi soluții care au un impact redus asupra mediului înconjurător și un raport cost-beneficiu mai bun pentru utilizatorul final.

„Obiceiul de consum s-a schimbat în favoarea utilizării materialelor de izolație mai prietenoase cu mediul și mai eficiente pentru aplicațiile în care sunt utilizate, pentru un aport sporit de confort termic și acustic, cât și pentru siguranța în caz de incendiu”, spune directorul comercial al Knauf Insulation România.

În privința evoluției pe termen mediu, Garofeanu citează analiștii din piața construcțiilor care estimează că, în următorii trei ani, piața materialelor de izolație ar urma să înregistreze majorări de circa 3-4% anual, pe fondul creșterii consumului. Avansul ar urma să fie susținut de proiectele noi din segmentele de birouri, rezidențial și industrial, dar și de creșterea ritmului de reabilitare termică a imobilelor.

Până la finalul anului trecut au fost reabilitate termic circa 170.000 de apartamente, adică un procent de 7% din numărul total al locuințelor care ar trebui renovate, potrivit profit.ro, care citează date guvernamentale.

Reprezentantul Austrotherm notează că piața locală a materialelor termoizolante a avut o evoluție pozitivă în ultimul deceniu, iar tendința de creștere se va menține pe termen lung. În privința pieței de polistiren expandat, el estimează că piața a ajuns la patru milioane de metri cubi și o valoare de peste 120 de milioane de euro anual.

Cașcaval punctează că producătorii de polistiren se confruntă, ca și alte companii din domeniu, cu lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale, cu fluctuația costurilor cu utilitățile și combustibilii, dar și cu fluctuația cursului euro/leu. Sectorul este afectat, de asemenea, de migrarea forței de muncă și de dezvoltarea lentă a infrastructurii de transport.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.30/Special Edition 2019