Imobilele din zone protejate, inclusiv cele care au statut de monument istoric, devin tot mai atractive pentru investitori, ținând cont de poziționarea lor centrală și de potențialul de a-și crește valoarea în timp.
IMOBILELE cu o istorie arhitecturală au găzduit de-a lungul timpului sedii de ambasade sau de bănci, însă acum sunt tot mai căutate de dezvoltatorii de birouri și hoteluri, care sunt interesați de zona ultracentrală a orașului.
Pe lista monumentelor istorice din Capitală se află peste 2.000 de clădiri, ce însumează în jur de 900.000 de metri pătrați. O parte dintre acestea sunt renovate sau în curs de renovare și au
potențial comercial ridicat, potrivit Simonei Urse, associate director, Office Agency, la firma de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate.
„În anii trecuți și în prezent, focusul investitorilor a fost pe clădiri cu suprafețe mari, de peste 1.000 de metri pătrați, proprietăți care au necesitat bugete mari pentru renovări complexe.
Aceste proprietăți au generat clienți din domeniul medical, hotelier, office, retail, ambasade, marketing și publicitate, case de avocatură – și devin din ce în ce mai interesante pentru investitori datorită locațiilor premium”, a explicat Urse pentru Real Estate Magazine.
Potrivit acesteia, chiriile de prezentare pentru astfel de spații în clădiri istorice, renovate, variază între 12 și 20 de euro pe metru pătrat pe lună. Prețul este comparabil cu cel cerut într-o clădire de birouri modernă din centrul Capitalei.
„Faptul că în centru există multe clădiri monument istoric și foarte puține terenuri disponibile pentru dezvoltare, în combinație cu cererea crescută pentru această zonă vor influența dezvoltatorii și investitorii să se dedice mai mult către renovarea unor astfel de clădiri în perioada următoare, față de anii precedenți.
Good to know
Peste 2.000 de clădiri monumente istorice, existente în Capitală
O transparență sporită în comunicarea cu autoritățile locale ar suscita și mai mult interesul investitorilor și ar ajuta la conservarea unor zone din București ale căror farmec și personalitate sunt imposibil de reprodus”, a mai spus specialistul Crosspoint.
Printre proiectele care au integrat o componentă istorică în dezvoltare se numără Metropolis Center, George Enescu Office Building, Aviatorilor 8 (Vila Oromolu) și Brătianu Business Center.
Clădiri cu personalitate
O serie de clădiri istorice sunt scoase la vânzare în Capitală, la prețuri care variază între câteva sute de mii de euro și câteva milioane de euro.
De exemplu, Artmark avea la vânzare Vila Aurel Mincu de pe bulevardul Dacia, la un preț de pornire de 3,4 milioane de euro. Imobilul are 100 de ani și o suprafață construită de peste
900 de metri pătrați. Compania mai vinde și Casa Halfon, simbol al istoriei sistemului bancar românesc. Imobilul, construit în 1884, este localizat în zona Lipscani și are o suprafață construită de aproape 2.600 de metri pătrați. Casa are un preț de pornire de cinci milioane de euro.
O altă agenție vrea să vândă Palatul H. Spayer, fostul sediu al băncii Marmorosch Blank, cea mai puternică bancă comercială din România anilor 1920.
Focusul investitorilor a fost pe clădiri cu suprafețe mari, de peste 1.000 de metri pătrați
Palatul are o suprafață utilă de 1.000 de metri pătrați, cu hol central de recepție și zece camere înalte de 4,5 metri, și dispune de un teren tot de 1.000 de metri pătrați. Este situat lângă Piața Universității, iar proprietarii vor să obțină aproape patru milioane de euro din vânzarea sa.
Investițiile în proprietățile de tip monument sunt limitate din cauza proceselor lungi de autorizare și a bugetelor mari necesare pentru aceste proiecte, spune Andrei Văcaru, associate director, Capital Markets, la firma de consultanță imobiliară JLL România.
„Cu toate acestea, vedem din ce în ce mai multe proiecte care integrează clădiri vechi. (…) Clădirile vechi nu mai sunt folosite de ambasade, cum era acum câțiva ani, ci reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, în special de birouri. Segmentul se dezvoltă mai ales datorită locațiilor centrale ale acestor proprietăți, dar și datorită dorinței dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere arhitectural, cu mai multă personalitate, decât simple dreptunghiuri de sticlă”, a declarat Văcaru pentru Real Estate Magazine.
În segmentul hotelier, cea mai recentă investiție atrasă în Centrul Vechi a fost Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, deschis într-o clădire monument istoric.
Hotelul de 201 camere, aflat lângă sediul BNR, este controlat de investitorii lituanieni care deţin şi hotelul de 4 stele, Europa Royale, din centrul Capitalei.
Anul viitor, lanţul hotelier Corinthia ar urma să inaugureze o nouă clădire de lux în locul fostului Grand Hotel du Boulevard.
„Construită în 1867, clădirea monument istoric a fost folosită ultima dată ca hotel acum mai bine de zece ani, în prezent trecând prin lucrări masive de modernizare pentru a respecta standardele şi stilul caracteristic hotelurilor de lux Corinthia”, arată investitorul.
În Bucureşti, rolul lanţului hotelier Corinthia va fi de operator, conform termenilor şi condiţiilor contractului de management semnat pe data de 5 martie cu proprietarul clădirii, NIRO Investment Group.
Imobile din zona protejată
Dezvoltatorul israelian Hagag Development Europe a achiziționat recent două clădiri de pe Calea Victoriei, care nu sunt încadrate ca monumente istorice, dar sunt amplasate în zone protejate.
„Astfel de clădiri amplasate în zone centrale și ultracentrale pot fi o investiție excelentă pentru orice dezvoltator, indiferent că vorbim despre proiecte din sectorul rezidențial sau de birouri”, a declarat, pentru Real Estate Magazine, Andreea Hamza, head of Marketing & Sales în cadrul Hagag Development Europe.
Compania deține acum fostul sediu Petrom (Victoriei 109) și clădirea de apartamente de la numărul 139.
„Planurile pentru H Victoriei 139 vizează segmentul rezidențial de lux și încep de la consolidarea structurii de rezistență a clădirii, reabilitarea acesteia, până la renovarea completă a apartamentelor. Vom păstra fațada clădirii și vom armoniza arhitectura existentă cu tendințele arhitectonice actuale. Pe lângă aerul aristocratic al unei construcții de acest tip, aceste apartamente sunt pretabile unor amenajări premium, iar spațiile generoase ale acestora vor fi exploatate pentru sporirea confortului”, a explicat Hamza.
Pentru celălalt imobil, H Victoriei 109, planurile companiei sunt de transformare într-o clădire de birouri modernă.
Pentru zonele protejate din Capitală, autoritățile au stabilit norme clare privind intervențiile asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate.
Potrivit Legii privind protejarea monumentelor, „pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural”.
Această zonă nu se rezumă neapărat la terenul pe care este situat monumentul, putând fi o zonă mai largă, care poate include și alte imobile, ce nu sunt monument.
În aceste zone, Primăria București arată că „prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura inițială a fațadelor. Arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al străzii, înscriindu-se, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente”.