În această perioadă marcată de pandemia de COVID-19, am asistat la o puternică transformare a pieței de spații office, cu implicații pe termen lung și într-un ritm aparent mai rapid decât oricând. A fost probabil cel mai evident impact al crizei sanitare din real estate.

Provocările la care a fost nevoit să răspundă sectorul spațiilor de birouri aproape peste noapte au obligat jucătorii din industrie să se adapteze noilor coordonate și să găsească rapid soluții pentru a supraviețui.

Sănătatea și siguranța chiriașilor, prioritate absolută

Încă de la declanșarea pandemiei, atenția proprietarilor de birouri s-a îndreptat către implementarea regulilor de prevenție a răspândirii bolii și dezinfectare în spațiile pe care le dețin. În mod clar, pandemia a schimbat percepția românilor despre sănătate și muncă, preocuparea pentru un mediu sănătos devenind prioritară. De altfel, un studiu realizat recent de Genesis Property în rândul a 1.208 angajați din toată țara arată că 43% dintre angajații români își doresc în primul rând birouri sănătoase, considerând că principala caracteristică pe care trebuie să o aibă biroul în care lucrează este ca acesta să reprezinte un mediu sănătos, bazat pe tehnologii și proceduri menite să protejeze sănătatea oamenilor.

Sustenabilitatea a devenit o necesitate

Totodată, potrivit studiului amintit mai devreme, realizat în iunie 2021, 26% dintre angajații români cred că biroul lor trebuie să fie „verde”, acordând o importanță crescută sustenabilității, atât prin eficientizarea consumului de resurse și utilizarea de energie regenerabilă (23%), cât și prin colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor.

Impactul pandemiei a accentuat tendințele globale ce țin de preocuparea pentru comportamentele sănătoase și sustenabile, atât în business, cât și în viața de zi cu zi, iar sustenabilitatea a depășit faza de concept teoretic, devenind cu adevărat o necesitate într-un prezent care pune tot mai mult accent pe sănătatea oamenilor.

Good to know 

43% dintre angajați își doresc birouri sănătoase

Certificările, preocupare majoră pentru dezvoltatori

„O clădire nu mai poate fi considerată cu adevărat robustă și sustenabilă fără a fi asigurate condiții sănătoase pentru angajați și fără măsuri care să diminueze, în mod real, impactul asupra mediului”, crede Roxana Albu, director general al diviziei de facility management din cadrul Genesis Property. Clădirea H3 din complexul de birouri West Gate Business District este prima din lume care a atins cel mai înalt nivel de certificare IMMUNE™, oferind astfel ocupanților o experiență sănătoasă atunci când lucrează de la birou.

Clădirile verzi maximizează sănătatea ocupanților, dar folosesc și mai puține resurse, reduc deșeurile produse în execuție și în operare și au un impact negativ mai mic asupra mediului, este de părere arhitecta Tamara Dogariu, consultantul LEED care a coordonat procesul de certificare LEED Platinum pentru clădirea One Tower din București. Certificarea LEED pentru faza de proiectare și construcție urmărește o proiectare sustenabilă, cu grijă față de mediu, însă One Tower a obținut și standardul WELL Health-Safety, prin care se confirmă că sănătatea și siguranța chiriașilor sunt pe primul loc.

La sfârșitul lunii septembrie, a fost inaugurat un alt proiect major de birouri, cel de-al optulea al Portland Trust, proiectat de asemenea pentru a îndeplini cel mai ridicat nivel de certificare BREEAM și WELL Health-Safety. Dezvoltatorii spun că proiectul J8 Office Park prezintă garanții de sănătate fără precedent pe piața locală, printre care se numără curățarea aerului prin intermediul filtrelor HEPA 14 și tehnologiile de dezinfectare UV-C.

Transformarea sistemului de lucru

Pe de altă parte, adaptarea pieței la introducerea unui sistem de lucru remote ori hibrid și la noile comportamente de consum ale clienților din sectorul spațiilor de birouri rămâne una dintre principalele provocări cu care se confruntă în prezent dezvoltatorii.

Sondajele realizate în întreaga lume evidențiază faptul că mulți dintre angajați doresc să se întoarcă la birou într-un format hibrid, iar spațiul de lucru să asigure condiții de siguranță sporită în privința sănătății. Acest lucru sugerează faptul că devine mult mai relevantă calitatea spațiului de lucru decât dimensiunea, așa încât este posibil ca și pe viitor multe dintre companii să se concentreze cel mai probabil pe spații ceva mai mici, dar care oferă servicii și facilități relevante în noul context.

Reorganizarea eficientă a spațiilor

Totodată, reevaluarea nevoii de spațiu fizic declanșată de impactul crizei sanitare s-a dovedit ocazia perfectă pentru companii pentru a regândi o utilizare cât mai eficientă a spațiilor de birouri. Întrucât angajații cer astăzi mai multă flexibilitate decât în trecut, iar angajatorii se așteaptă la un nivel de productivitate ridicat, spațiul de lucru de la locul de muncă a ajuns la un punct în care ambele nevoi pot fi îndeplinite prin eficientizare. Când aleg să lucreze de la birou, angajații sunt atrași de spații unde pot lucra mai productiv și se pot concentra pe activități pe care nu le pot face de acasă.

Integrarea eficientă a tehnologiei în spațiul de lucru

Dacă digitalizarea spațiului de lucru era deja o tendință importantă încă de dinainte de declanșarea pandemiei, criza sanitară a grăbit acest trend. De la sisteme digitale de rezervare pentru săli de ședințe și birouri, la tot felul de dotări inteligente, tehnologia va fi și în continuare „vedeta” preocupărilor proprietarilor de spații office.

„Reurbanizarea corporatistă” de după pandemie

În orice industrie, tendințele vin și trec, însă în ceea ce privește sectorul spațiilor office, înțelegerea psihologică a comportamentului uman și modul optim de a crește nivelul de productivitate și performanță la locul de muncă sunt mai importante ca niciodată. În cadrul panelului de strategii post-COVID-19 al CEE Property Forum 2021 ce a avut loc de curând la Viena, a fost citat un studiu care arată că tendința de „reurbanizare corporatistă” va continua totuși, după criza sanitară.

La noi în țară, la sfârşitul primului semestru din acest an, stocul de birouri la nivelul Capitalei se ridica la trei milioane de metri pătrați de spaţii moderne, în vreme ce, în principalele centre regionale precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, stocul de birouri moderne cumulat reprezintă puţin peste un sfert din suprafaţa regăsită în Bucureşti, respectiv circa 825.000 de metri pătrați, potrivit datelor CBRE Research.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine Nr.40.