Palatul Alcázardin Sevillaeste cel mai vechi palat regaldin Europa care este încă locuit, fiind construit pentru a deveni reședință regală în timpul domniei regelui creștin Pedro al Castiliei. În prezent, etajul superior al palatului este folosit de familia regală a Spaniei.
Făcând parte din Patrimoniul UNESCO încă din anul 1987, edificiul a servit ca loc de desfășurare a acțiunii din serialul „Game of Thrones” sau din filmul istoric „Lawrence al Arabiei”.
Reprezentând o îmbinare magnifică între arhitecturacreștinăși cea maură, bazele palatului Alcázar au fost puse în secolul al X-lea, destinația sa de la acel moment fiind cea de fort pentru guvernatorii cordobezi din Sevilla. Fortul a fost supus unei reconstrucții majore în secolul al XI-lea.
Ulterior, în secolul al XII-lea, atunci când Califatul Almohad controla regiunea, construcția a căpătat o alură considerabil mai apropiată de cea a unui palat, așa cum o știm noi astăzi.
După recucerirea Spaniei maure de către creștini, regele Pedro I a înălțat un nou palat pe locul vechiului palat maur, Al-Muwarak. Interiorul a fost reorganizat în stil mudejar. De-a lungul anilor, monarhii care l-au locuit au continuat să extindă palatul, rezultatul fiind un cumul de clădiri, grădini și lucrări de artă care îmbină o multitudine de stiluri arhitecturale, mix care cu greu se mai regăsește, în același timp, într-un singur ansamblu de clădiri.
A devenit palat în adevăratul sens al cuvântului în timpul regelui Pedro I
Regele creștin Fernando al III-lea s-a mutat în palatul Alcázar după ce a pus stăpânire pe Sevilla în 1248, iar mai târziu, mai mulți monarhi l-au folosit ca reședință principală.Fiul lui Fernando, Alfonso al X-lea, a înlocuit o mare parte din vestigiile almohade cu un stil gotic, iar apoi, între 1364 și 1366, regele Pedro I a creat palatul uimitor care a devenit faimos.
Grădini și spații pline de istorie
Înconjurat de un zid, pentru a-l delimita de tumultul spațiilor moderne, locul cunoscut sub numele de Alcázar este dominat de palate și grădini diverse,proiectate în diferite perioade istorice.
Intrarea principală– Puerta del León (Poarta Leului) – are numele derivat din imaginea de pe plăcuța din secolul al XIX-lea încastrată deasupra sa, ilustrând un leu încoronat care ține o cruce în gheare și care poartă un manuscris gotic.
Poarta deschide drum către Grădina Leului și, în continuare, spre o altă curte, Patio de la Montería. Numele provine de la vânătorii (monteros) care se întâlneau aici cu regele înainte de a pleca la vânătoare. În apropiere se găsește și Palacio Pedro I, a cărui fațadă este decorată în stil mudejar, cu linii arhitectonice fine și cu arcade înalte.
Patio de las Doncellas reprezintă curtea principală a palatului. Numele acesteia, „curtea fecioarelor”, se referă la legenda potrivit căreia maurii alegeau 100 de fecioare în fiecare an, pe care le ofereau ofrandă în numele regatului creștin din Iberia. Încăperile care atrag cel mai mult prin frumusețea ornamentală sunt Sala Regilor, Sala lui Carlos al V-lea și Sala Ambasadorilor, cea din urmă fiind destinată evenimentelor și ceremoniilor. De altfel, aceasta a fost principala încăpere pe care regele Pedro al Castiliei o utiliza atunci când se afla la Alcázar. Bogăția decorațiunilor prezente în această cameră a fost structurată în acord cu noțiunea de putere asociată monarhilor care au utilizat-o. În anul 1526, regele Carlos al V-lea și Isabella a Portugaliei și-au celebrat căsătoria în această sală.
Curtea denumită Patio de las Muñecas duce spre dormitoare și camerele private. O sală de dimensiuni mai mici este înconjurată de o galerie cu coloane din marmură și arcade rotunde. Numele, „curtea păpușilor”, vine de la cele patru capete de păpușă care decorează una dintre arcade.
Salonul Carlos al V-lea este reprezentativ pentru stilul gotic și este decorat cu tapițerii și „azulejos”, plăci ceramice emailate pline de culoare. Pe de altă parte, Salonul Amiralilor (Cuarto del Almirante) este încăperea în care se adunau navigatorii înainte de a-și planifica călătoriile spre America. De altfel, o mică capelă îl înfățișează pe Cristofor Columb lângă Fecioara Maria.
Toate palatele din Al-Andaluss-a dorit să fie înconjurate de livezi cu pomi fructiferi, să fie populate de o mulțime de plante și de o mare varietate de flori parfumate.De-a lungul timpului, grădinile adiacentede la Alcázarde Sevilla au suferit multe schimbări.În secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Felipe al III-lea, designerul italian VermondoResta a introdus stilul manierist italian.
Grădini amenajate în diferite stiluri
Grădinile regale se remarcă prin frumusețea și varietatea plantelor și copacilor. Suprafața foarte mare este împărțită în mai multe grădini separate, unele dintre ele fiind terasate. Amenajarea acestor grădini s-a axat pe mai multe stiluri, dominante fiind cel francez, italian și arab. Fiecare grădină are o denumire care te duce cu gândul la activitățile care se desfășurau aici: Grădina Dansului, Grădina Doamnelor sau Grădina Prințului. Grădina Iazului este înfrumusețată printr-o arcadă impozantă dispusă la marginea unui bazin, cunoscut sub numele de Iazul lui Mercur. În mijlocul acestui bazin există o mică fântână decorată cu statuia lui Mercur.
Nivelul inferioral grădinilor terasate a fost construit pentru regele Pedro al Castiliei și include inscripții care îl descriu pe rege drept „sultan”.Diverse săli de recepție sunt situate pe părțile laterale ale terasei.În centru se află o piscină mare, dreptunghiulară, cu grădini scufundate amplasate de o parte și de alta a acesteia.Timp de mai mulți ani, curtea a fost pavată în întregime cu marmură, având în centru o fântână; marmura a dispărut, însă, după restaurări repetate. Totuși, curtea a mai fost pavată cu marmură încă o dată – deși doar temporar –, pentru filmările la pelicula „Regatul Cerului”, în regia lui Ridley Scott.
Nivelul superioral terasei reprezintă o adăugire făcută de Carlos al V-lea. Corpul alipit mai târziu a fost proiectat de Luis de Vega în stilul Renașterii italiene, deși decorațiunile de tipul lucrărilor în ipsos au inclus atât elemente ale curentului renascentist, cât și influențe mudejare.Construcția acestui nivel a început în anul 1540 și s-a încheiat în 1572.