Piața imobiliară, între maturizare și impredictibilitate legislativă

Catalin Socol

, Real Market

Anul 2021 a început cu vești bune din zona pieței imobiliare autohtone. Cu o revenire surprinzătoare, cu șantierele continuând și menținând locuri de muncă stabile pentru un segment oricum vulnerabil al populației, cu vânzări (chiar) record și prețuri într-o ușoară creștere, piața imobiliară românească dă semne de maturizare.

Acum vedem o cerere echilibrată, o tot mai mare responsabilitate și stabilitate a dezvoltatorilor, asociații profesionale mai solide, ce încep să-și spună vocal punctul de vedere public. Și totuși, această ramură deosebit de importantă a economiei, nu doar din perspectivă strategică, dar și ca sursă ce ne oferă locuințele în viitor, este, de cele mai multe ori, neglijată din punct de vedere legislativ. Ne gândim de atâtea ori la calitatea produselor alimentare, cosmetice, pe care le consumăm, însă nu înțelegem și importanța locuinței și a industriei imobiliare în ansamblu.

La finalul anului 2020 a fost aprobată legislativ creșterea pragului cotei reduse de TVA, de 5%, până la valoarea de 140.000 de euro, o măsură așteptată de ani de zile de sectorul imobiliar, mai ales de dezvoltatorii și cumpărătorii din marile orașe. Această măsură a fost amânată însă cu cel puțin un an, de la data de 1 ianuarie 2021, când ar fi trebuit să intre în vigoare.

În același timp, în Capitală există câteva probleme fundamentale, printre care se numără și cea a consolidării clădirilor cu risc seismic. Cu un parcurs anevoios până acum, mult prea puține imobile au fost aduse la standarde de locuire și siguranță adecvate. În acest moment, un număr de 358 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită), conform datelor AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic), în timp ce în categoria a II-a există nu mai puțin de 368 de imobile. Potrivit datelor furnizate de AMCCRS, dintre aceste imobile, doar pentru 101 au fost realizate lucrări de consolidare, iar pentru unele dintre acestea, doar parțial. Astfel, ajungem la un procent de numai aproximativ 15% din imobilele cu un real risc de prăbușire sau deteriorare considerabilă acoperite în peste 30 de ani de democrație.

schimbari 3 - Piața imobiliară, între maturizare și impredictibilitate legislativă

Datele nu arată deloc îmbucurător, având în vedere viețile ce sunt puse în pericol, dar și importanța deosebită a multora dintre aceste edificii, parte a patrimoniului arhitectural de neînlocuit al Capitalei. Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a fost înființată în anul 2016, însă în lipsa unor fonduri guvernamentale și a unei direcții clare de acțiune, în cinci ani de activitate, rezultate notabile nu s-au remarcat. Rămâne speranța că schimbările politice din toamna anului trecut, reflectate și la nivelul conducerii instituției, vor aduce tot mai multor clădiri șansa de a fi consolidate, prin atragerea de fonduri europene sau includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după cum s-a propus de către municipalitate.

Inițiativa parlamentară susținută încă de la începutul anului trecut de CEIR – Comunitatea Elitelor în Imobiliare din România, ABI – Asociația Brokerilor Imobiliari și APAIR – Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România prevede implementarea unor reguli clare de etică profesională care să genereze un nivel înalt de protecție a clienților. De prisos să spunem că aceasta este încă pe masa parlamentarilor…

Iar necesitatea reglementării segmentului imobiliar se remarcă nu doar la nivelul breslei dezvoltatorilor sau al domeniului construcțiilor. O ramură profesională mult ignorată de legislație este cea a consultanților imobiliari. Deși există un set de reguli ce guvernează parțial funcționarea acestei profesii, ea nu este considerată momentan, ca în multe țări europene sau în Statele Unite ale Americii, o profesie liberală și i se știrbește din importanță. Dacă sănătatea este importantă, consultanța juridică la fel, alegerea unei locuințe are și ea importanța ei în gestionarea și ușurarea vieții noastre de zi cu zi. Dacă, de exemplu, fiecare am alege să locuim mai aproape de școala unde învață copiii, de locul de muncă, sau să ne gândim chiar la traseul pe care îl parcurgem zi de zi pentru nevoile cotidiene, ne-am putea alege cu o economie semnificativă de timp și bani, de resurse și, probabil, cu un trafic mult mai puțin aglomerat.

schimbari 2 - Piața imobiliară, între maturizare și impredictibilitate legislativă

Este cunoscut faptul că în țara noastră nu s-a dezvoltat un apetit pentru serviciile de consultanță, percepute mai mult ca un serviciu de lux, așa cum este designul interior, de exemplu (ce servește aceluiași scop, al eficientizării resurselor disponibile – de spațiu, de această dată). Însă, chiar dacă nu ne permitem un proiect personalizat de locuință, o sumă de bani investită pentru sfatul unui arhitect s-ar putea dovedi o mișcare inspirată, de care să ne bucurăm în următorii cinci-zece ani, până vom decide să renovăm locuința în care stăm. Mai mult, este posibil ca un profesionist să ne ajute inclusiv să economisim bani în alegerea celor necesare. Astfel, un aspect deocamdată inexistent în peisajul legislativ, reglementarea solidă a profesiei de consultant imobiliar, cu pregătire periodică, examen de admitere în profesie și un cod de etică profesională, este cât se poate de necesară, pentru a reuși să aducem acestei meserii importanța și respectul de care are nevoie. În acest moment, în afara unor cursuri independente de stat, nu există o formă de educare satisfăcătoare a viitorilor profesioniști în imobiliare, care să poată acoperi esențialul din domeniile variate cu care ne întâlnim atunci când alegem o locuință.

Material publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.36

MACHETA - austrotherme

Leave a Reply