Centrul Bucureștiului interbelic se remarcă printr-o multitudine de proprietăți impunătoare, iar fiecare dintre ele spune o poveste. Unele reședințe au aparținut unor faimoși doctori, negustori avuți, bancheri sau boieri. Totodată, majoritatea lor au avut, încă de la momentul construirii, o dublă funcționalitate: pe de o parte valența de reședință, iar pe de altă parte o funcție socială, de a găzdui recepții elegante sau un număr ridicat de invitați (ca parte a vieții vechii aristocrații bucureștene).
Cătălin Socol
Octavian Goga, poet și om politic de origine transilvăneană, se afla în a doua jumătate a anilor ’30 în plină ascensiune politică. Perioada anilor 1930 – 1940 a fost marcată de politica de extremă dreapta susținută de regele Carol al II-lea, dar și de o puternică înflorire a artelor și a Capitalei, datorată politicilor regale. „Nimeni nu are dreptul să fure frumosul din sufletele noastre”, spunea celebrul poet Octavian Goga și se pare că această maximă l-a ghidat și în edificarea unei impunătoare vile, în apropierea Parcului Ioanid.
Vila este proiectată de pionierul arhitecturii moderne românești, Horia Creangă, nepotul renumitului scriitor Ion Creangă, la dorința penultimului premier al României interbelice. Vila Octavian Goga este unul dintre imobilele de referință ale Capitalei. Construită între anii 1936 – 1938, pe un teren de peste 800 de metri pătrați din apropierea Parcului Ioanid, această clădire a fost căminul poetului care, pentru numai 44 de zile, avea să devină prim-ministru al Guvernului României. Impozanta clădire pe care o vedem și astăzi trebuia să reflecte statutul de om politic în plină ascensiune al poetului. Casa are o suprafață utilă de aproximativ 950 de metri pătrați și este dispusă pe cinci niveluri. Parterul și cele două etaje cuprind 15 camere și opt băi, iar vila, amplasată pe un teren de 822 de metri pătrați, are o amprentă la sol de circa 300 de metri pătrați.
Good to know
4,5 milioane de euro este prețul de pornire al vilei, care poate fi închiriată pentru 19.000 de euro pe lună
Horia Creangă a proiectat pentru Octavian Goga o vilă spațioasă, dar care se remarcă prin simplitatea arhitecturală exterioară, mulți pereți drepți și spații vitrate ample. Creangă a fost promotorul arhitecturii moderne în România, fiind cel care a adus în țara noastră conceptul de „blockhouse” (de unde și denumirea de „bloc”, ca imobil colectiv de locuințe). Printre primele astfel de clădiri și emblematică pentru vremea sa este clădirea Cinema Patria, de pe actualul Bulevard Magheru al Capitalei. Proiectul imobilului ARO din București (în prezent, clădirea Cinema Patria) a fost realizat de arhitect în urma unui concurs desfășurat în 1929. Pe vremea aceea, conceptul de imobil cu mai multe locuințe de tip apartament, cu organizarea spațiului în jurul unui punct central (camera de zi), care se deschidea în celelalte încăperi, nu era atât de răspândit, locuințele bucureștene având de multe ori o multitudine de alte încăperi (antreuri, holuri și anticamere). Cele aproximativ 70 de proiecte ale lui Creangă abordează o mare varietate de programe de arhitectură, de la locuințe individuale la imobile de raport, magazine, stadioane, hale alimentare, hoteluri, pavilioane de expoziții, cinematografe, școli sau birouri. Aceste tipuri de construcții existau deja în peisajul arhitectonic al marilor orașe, însă arhitectul a adus în țara noastră o mulțime de inovații. Acesta a înțeles că societatea era poziționată într-o puternică schimbare, aflată în fața modernității și avea nevoie de noi soluții pentru problemele funcționale generate de nevoile din ce în ce mai complicate. Printre proiectele de renume ale arhitectului se numără și Uzinele Malaxa, clădirea ARO din Brașov sau Palatul Culturii din Cernăuți.
O inovație adusă de nepotul faimosului scriitor este utilizarea în construcție a cadrelor de beton armat, ceea ce aduce un plus de flexibilitate în realizarea compartimentărilor interioare, fiind utilizată și în cadrul ansamblului de locuințe Patria. Conform site-ului de profil www.artmarkhistoricalestate.ro, ce listează spre vânzare imobilul, „vila trebuia să fie deopotrivă un cămin primitor, însă în același timp să fie spațiul în care poetul, academicianul și omul politic Octavian Goga să poată primi o societate numeroasă. De altfel, soluțiile constructive la care s-a apelat în premieră în epocă (planșee din beton armat), precum și cele de amenajare interioară fac din vila Octavian Goga o clădire care poate servi și astăzi cu succes scopului pentru care a fost edificată”. Aceasta a fost închiriată în ultimii zece ani de către Ambasada Japoniei la București, servind drept reședință pentru ambasadorul nipon, iar anterior a fost locuită de reprezentantul Uniunii Europene la București.
Situată în inima orașului, în apropierea liniștitului Parc Ioanid, vila se distinge ca având un spațiu generos, intim și cu o funcționalitate foarte bine definită. Strada pe care se află este accesibilă doar riveranilor, iar în plus, viitorul locuitor se va putea bucura și de grădina de 400 de metri pătrați. Această superbă locuință a fost listată spre vânzare în toamna anului 2018, la un preț de pornire de 4,5 milioane de euro și este estimată la aproape șase milioane de euro. Până a intra în posesia unui alt proprietar, aceasta poate fi închiriată la un preț de 19.000 de euro pe lună.
Palatul Maurice Blank, sediul Ambasadei SUA din 1939 până în 2011, a revenit în circuitul imobiliar, la un preț de pornire de 5,5 milioane de euro
Există în acest moment spre vânzare un număr ridicat de astfel de proprietăți, aflate în zone precum Universitate, Grădina Icoanei, Piața sau Calea Victoriei. Una dintre aceste reședințe, Palatul Maurice Blank, este celebru pentru a fi găzduit, din 1939 până în 2011, Ambasada Statelor Unite ale Americii. Operă a unuia dintre arhitecții care au marcat aspectul Bucureștiului, edificiul este un exemplu de arhitectură neoclasică cu influențe franceze. Arhitectul Louis Pierre Blanc, pe perioada celor 20 de ani petrecuți în orașul de pe Dâmbovița, a proiectat mari clădiri publice românești, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină sau sediul Institutului Victor Babeș, fiind unul dintre cei mai importanți arhitecți ai sfârșitului de secol XIX.
Palatul Maurice Blank, cu 50 de camere, 2.500 de metri pătrați construiți și o grădină generoasă, a revenit în circuitul imobiliar, fiind listat de AHE (Artmark Historical Estate – n.red.) la un preț de pornire de 5,5 milioane de euro și estimat între 6,5 și 7,5 milioane de euro. Printre alte proprietăți de notorietate aflate din nou în circuitul imobiliar, listate de AHE, se numără și casa actorului Constantin I. Nottara, proiectată de arh. Victor Ștefănescu, cu un preț de pornire de 750.000 de euro, dar și Vila Dr. Nicolae Gheorghiu, aflată în apropierea Pieței Victoriei, complet renovată și totalizând 1.050 de metri pătrați utili, la un preț de pornire de aproape șase milioane de euro.
foto: www.artmarkhistoricalestate.ro
