Conceptul „orașului de 15 minute” („15-minute city”) a fost subiectul unor controverse și teorii ale conspirației prin care se induce ideea limitării libertății de mișcare. Însă acest principiu de planificare urbană îl regăsim chiar și în anumite cartiere din București ridicate în urmă cu câteva decenii, unde viziunea a fost de a avea toate facilitățile, inclusiv școli și spitale, cât mai aproape de spațiul locativ.
Pe scurt, acest concept gândit de Carlos Moreno, urbanist și profesor la Universitatea Sorbona, a devenit popular odată cu campania de realegere a Annei Hidalgo ca primar al Parisului. Campania electorală a avut loc chiar în primele luni ale crizei sanitare, fiind și un motiv pentru care conceptul a fost asociat cu politicile autorităților de a limita circulația la nivel urban, în anumite intervale orare, pentru a reduce riscul de infectare. Între timp, situația pandemică a dispărut, însă conceptul „orașului de 15 minute” devine tot mai prezent în planurile marilor municipalități din lume.
„Conceptul «orașului de 15 minute» a fost gândit ca o propunere la scară umană pentru modul în care ar trebui să fie planificate orașele pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Scopul este de a oferi oamenilor toate destinațiile necesare la mai puțin de 15 minute de domiciliu, pe jos sau cu bicicleta. La rândul lor, dacă mai mulți oameni interacționează în mediul lor local, este posibilă crearea unor cartiere vibrante”, se arată într-un studiu al EIT Urban Mobility, cofinanțat de către Uniunea Europeană.
Good to know
Scopul conceptului este de a oferi oamenilor toate destinațiile necesare la mai puțin de 15 minute de domiciliu
Implementarea acestui concept în dezvoltarea imobiliară implică următoarele direcții: funcțiuni mixte, o mai bună planificare urbană, transport public eficient și mobilitate urbană, precum și revitalizarea zonelor existente, potrivit consultanților imobiliari. Mai mult, o atenție sporită trebuie acordată sistemelor de transport.
„Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și pietoni facilitează deplasarea rapidă și sigură în cadrul comunității, iar transportul public optimizat pe benzi/rute dedicate asigură conexiuni eficiente între diferitele zone ale orașului”, a spus Gabriel Blăniță, associate director Valuation & Advisory Services în cadrul Colliers, pentru Real Estate Magazine.
Un alt aspect important al „orașului de 15 minute” îl reprezintă reamenajarea și reutilizarea spațiilor existente. Reabilitarea clădirilor abandonate sau a zonelor industriale dezafectate, pentru a se potrivi noilor nevoi și funcționalități ale comunității, trebuie să fie o prioritate pentru orice administrație preocupată de dezvoltarea durabilă a comunității.
Potrivit Ilincăi Timofte, head of research în cadrul Crosspoint Real Estate, „orașul de 15 minute” este un concept relativ nou în state din America de Nord sau Europa de Vest, însă în marile orașe din fostul bloc estic comunist, noțiunea este mai cunoscută.
„Comparativ cu alte mari orașe, dimensiunile reduse ale zonelor metropolitane din România, dar mai ales modul în care acestea au fost proiectate în era socialistă (de aici venind și opoziția puternică față de acest concept din partea simpatizanților de dreapta) transformă Bucureștiul și orașele regionale în «orașele de 15 minute» aproape perfecte. Fiecare cartier a fost gândit pentru a oferi accesul locuitorilor la toate facilitățile necesare unui trai comod și pentru a fluidiza traficul auto prin diminuarea nevoii de a utiliza mașina”, a explicat Ilinca Timofte pentru Real Estate Magazine.
Pornind de la această infrastructură, după 1989 a existat posibilitatea dezvoltării în interiorul orașelor a centrelor comerciale de mari dimensiuni, amplasate fie pe loturi încă neexploatate, fie în locul fostelor fabrici.
„Deși acest concept a fost aplicat mai mult sau mai puțin în unele zone de dezvoltare noi din București și județul Ilfov, în special în cadrul unor proiecte rezidențiale de amploare, eficacitatea lui s-a diluat odată cu dezvoltarea haotică din majoritatea zonelor periferice. Descentralizarea administrativă a localităților din jurul marilor orașe și lipsa unui plan de dezvoltare unitară vor îngreuna eventualele planuri de implementare a acestui concept. Oricât de deschiși ar fi dezvoltatorii imobiliari la crearea unor astfel de cartiere, majoritatea vor mai putea fi construite ca insule, cu acces limitat, către celelalte zone din oraș”, a adăugat reprezentanta Crosspoint Real Estate.
Good to know
Mersul cu bicicleta în oraș generează beneficii anuale de 150 de miliarde de euro la nivelul economiei europene
La nivelul pieței locale, în special pe segmentul rezidențial, există dezvoltatori care și-au promovat proiectele sub conceptul „orașului de 15 minute”. De exemplu, Speedwell susține că proiectele sale au facilități disponibile într-un areal de 15 minute de mers pe jos, iar cei de la Prime Kapital punctează că în proiectul mixt Silk District din Iași vor implementa conceptul „cartierului de 15 minute”. Proiectul este dezvoltat pe o fostă platformă industrială și în interiorul complexului se va încuraja reducerea frecvenței utilizării mașinilor.
În cele din urmă, pentru companiile imobiliare, „orașul de 15 minute” este o combinație între dezvoltarea sustenabilă, implementarea soluțiilor pentru clădiri verzi și o promovare a mediilor de transport mai puțin poluante.
Proiectele complexe de regenerare urbană sunt deja o realitate în România și au readus în atenție zone ale orașelor care fuseseră abandonate timp de decenii. Totodată, companiile de dezvoltare susțin că prin intermediul proiectelor creează comunități care sunt fidele conceptului și brandurilor regăsite în ansambluri.
„În ceea ce privește pregătirea pieței imobiliare din România pentru investiții în această direcție, există deja unele exemple de dezvoltări care se îndreaptă către acest concept. Totuși, este necesară o mai mare implicare și coordonare între autorități, investitori și dezvoltatori imobiliari pentru a asigura o implementare coerentă și sustenabilă a acestui concept”, a subliniat consultantul Colliers România.
Impactul implementării unui proiect tip „oraș de 15 minute”
Autorii studiului EIT Urban Mobility punctează faptul că „orașul de 15 minute” ar putea avea un impact pozitiv la mai multe niveluri asupra locuitorilor.
În plan social, modelul centrat pe om conduce la îmbunătățirea accesului în cartiere, fiind promovat mersul pe jos și cel cu bicicleta.
„Unul dintre obiectivele principale ale conceptului de «oraș de ±15 minute» este de a recupera timpul petrecut în aglomerația din trafic și în naveta la locul de muncă în favoarea unui timp de bună calitate pentru familie, prieteni, relaxare și alte activități personale care îmbunătățesc starea de bine”, potrivit lui Carlos Moreno.
În planul sănătății, modurile de mobilitate activă, cum ar fi mersul pe jos și mersul cu bicicleta, promovează sănătatea mentală și fizică, dar au și impact asupra mediului înconjurător prin diminuarea emisiilor de carbon.
Statisticile arată că mersul cu bicicleta în oraș generează beneficii anuale de 150 de miliarde de euro la nivelul economiei europene, în timp ce transportul motorizat generează costuri pentru mediu, sănătate și mobilitate estimate la 800 de miliarde de euro anual.
În stabilirea elementelor care compun „orașul de 15 minute” trebuie avute în vedere funcțiunile de bază precum spațiul rezidențial, transportul public, infrastructura de sănătate și educație, zona comercială și de divertisment. În funcție de durata călătoriei până la aceste obiective, putem vorbi de „cartierul de 5 minute, 10 minute, 15 minute sau 20 de minute”.
Lege promulgată cu principii ale „orașului de 15 minute”
România are, din luna mai, o nouă lege privind mobilitatea urbană durabilă, în care regăsim principii din conceptul „orașului de 15 minute”. Printre altele se menționează „planificarea orașelor pentru oameni” și „dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităţilor de transport cu densitatea urbană”.
În lege se vorbește despre dezvoltarea orientată spre transportul public (DOT). Acest termen se referă la proiectarea şi realizarea spaţiilor urbane şi periurbane pentru a integra comunităţi, activităţi, clădiri şi spaţiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos şi cu bicicleta, precum şi prin asigurarea unor conexiuni şi servicii de transport public eficiente către restul oraşului.
Un alt articol al legii subliniază că unul dintre principiile DOT este „concentrarea dezvoltării urbane în jurul staţiilor de transport public de mare capacitate, pentru a asigura accesul tuturor rezidenţilor şi angajaţilor la transport public de calitate”.
Textul legii se mai referă la modul de creștere a fluenței circulației rutiere în orașe, cu accent pe prioritizarea transportului public și stabilirea unor zone cu nivel scăzut de emisii, în care vor fi promovate alternativele de transport nepoluante.
Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.51.
