Reducerile emisiilor de carbon reprezintă, de mai mulți ani deja, o prioritate pentru marii dezvoltatori imobiliari, însă investițiile necesare vor avea un volum impresionant pentru obținerea unor clădiri cu zero emisii, care ar trebui să devină noul standard până în 2050.

Potențialul investițiilor verzi în mediul construit se ridică la câteva mii de miliarde de dolari, însă implementarea inițiativelor este îngreunată de structura extrem de fragmentată a ecosistemului imobiliar și adoptarea într-un ritm precaut a inovației în domeniu.

Presiunea de schimbare este cu atât mai mare cu cât mediul construit, care se referă la întregul ciclu de viață al clădirilor rezidențiale și comerciale, de la proiectare la demolare, este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile de carbon rezultate din arderea combustibililor și 25% din emisiile de gaze cu efect de seră. La acest capitol, sunt depășite emisiile din industria producătoare de energie electrică, aviație sau transport maritim, potrivit unui raport al firmei de consultanță McKinsey & Company.

Good to know

Aproape două treimi din emisiile unei clădiri rezultă din utilizare

„Analiza noastră arată că, pe parcursul ciclului de viață al unei clădiri tipice, 76% din emisii provin din operațiuni, iar restul de 24% din prelucrarea materiilor prime utilizate pentru construcția de clădiri noi și din construcția acestora. Având în vedere că 80% din stocul de clădiri preconizat pentru 2050 există în prezent, este logic că mediul construit va trebui să decarbonizeze nu numai emisiile încorporate, ci și, mai ales, emisiile rezultate din folosirea stocului de clădiri existent”, notează consultanții companiei.

O primă sursă semnificativă de emisii a clădirilor existente rezultă din operațiunile de încălzire și răcire a spațiilor. De altfel, emisiile indirecte provenite de la generarea de energie electrică și termică comercială reprezintă 50% din emisiile globale ale mediului construit. O soluție pentru diminuarea impactului clădirii o reprezintă folosirea energiei verzi pentru pompele de căldură și tehnologii noi precum producerea combinată de energie termică și electrică, panourile de încălzire cu infraroșu și cazanele cu hidrogen.

La nivelul Uniunii Europene, de exemplu, modernizările energetice ar putea reduce până la 30% din emisii. Schimbări pot fi realizate și în segmentele de proiectare și de izolare, care pot îmbunătăți performanța energetică prin atenuarea a încă 30% din emisii. Acest lucru ar reduce ulterior necesitatea de a ne baza în mare măsură pe sistemele de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC), notează consultanții McKinsey & Company.

Însă nu este suficient să avem clădiri care consumă mai puține resurse și asigură în același timp confortul celor care ocupă spațiile. Investiții majore sunt necesare și în industria cimentului, care în acest moment are cele mai mari emisii de carbon raportate la fiecare dolar încasat.

Good to know

Folosirea lemnului contribuie la reducerea emisiilor de carbon pentru clădiri

Spre exemplu, înlocuirea clincherului utilizat în ciment ar putea reduce cu până la 90% din amprenta de carbon a acestuia. Materialele de construcție din lemn emit cu 20 până la 60% mai puțin carbon decât oțelul și betonul într-o clădire obișnuită. O alternativă este betonul neutru din punct de vedere al carbonului, care utilizează materiale bazate pe CO2 mineralizat sau pirolizat pentru a face posibilă stocarea pe termen lung a carbonului. Doar prin modificarea procesului de fabricație a cimentului s-ar putea diminua emisiile mediului construit cu până la 15%.

Se mai poate interveni și la nivelul deșeurilor care sunt trimise la gropile de gunoi. Scopul este ca o mare parte din materialele rezultate din demolări să fie reciclate, în timp ce pentru corpurile modulare se poate încerca varianta refolosirii în alte proiecte.

Mediul construit verde, potențial de până la 1.900 de miliarde de dolari

Valoarea financiară care poate fi obținută din decarbonizarea mediului locuit se încadrează între 800 de miliarde și 1,9 mii de miliarde de dolari la nivel global. Din suma totală, cea mai importantă contribuție provine din zona de materiale și sisteme reziliente, la care se adaugă renovările și soluțiile pentru captarea, utilizarea și depozitarea carbonului.

Infrastructura clădirilor poate fi îmbunătățită pentru protecție sporită împotriva evenimentelor meteo extreme precum secete, inundații sau incendii. Utilizarea geamurilor duble la ferestre și uși, construirea de fațade ecologice și izolarea pereților cu plăci de gips-carton sunt doar câteva modalități de atenuare a temperaturilor extreme. De pildă, acoperișurile verzi au multiple beneficii directe și cobeneficii, printre care scăderea temperaturilor interioare cu până la 5°C, ceea ce duce la economii de energie.

„Pentru a atinge nivelul necesar de decarbonizare și de creare de valoare pentru a accelera tranziția ecologică, este nevoie de schimbări fundamentale în modul în care actorii din industrie proiectează, construiesc, operează și dezafectează activele. Deși unele reglementări și politici favorizează în prezent tranziția net zero a sectorului, acesta trebuie să fie mai bine poziționat pentru a valorifica acest progres și pentru a orchestra cea mai bună cale de urmat”, mai punctează consultanții.

Valoarea potențială a mediului construit verde                  

Sursă: McKinsey & Company

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.49.