Renovările imobilelor, un pilon important în PNRR

Pentru că România este pe primele locuri în clasamentele europene privind pierderile de căldură și intensitatea energetică, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost introdus și capitolul reabilitării energetice a clădirilor, respectiv creșterea eficienței energetice atât pe segmentul de locuințe individuale, cât și pe cel care cuprinde clădirile publice.

Alex Moldovanu

Eficiența energetică este, așadar, o componentă importantă a PNRR, cu un buget total propus de 2,2 miliarde de euro pentru componenta numită Fondul pentru Valul Renovării. Instrumentul financiar pentru implementare va fi gestionat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în calitate de partener. 

Componenta numită Fondul pentru Valul Renovării propune două reforme și patru categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe, precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Din bugetul total propus, reziliența și eficiența energetică în clădirile publice (sedii administrative, clădiri publice care deservesc servicii publice) au alocate 1,17 miliarde de euro.

Good to know

Alocare de 2,2 miliarde de euro pentru renovări, în PNRR

La finalul implementării reformelor și investițiilor vor exista: circa 1.000 – 1.500 de blocuri reabilitate energetic (patru milioane de metri pătrați clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate (2,5 milioane de metri pătrați), dintre care 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate.

17 1024x632 - Renovările imobilelor, un pilon important în PNRR

Programul își propune îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030. Este o mare provocare deoarece, în prezent, în sectorul rezidențial, mai puțin de 5% din fondul de clădiri au fost reabilitate termic și eficientizate energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medie, la economii de energie de peste 50%.

România deține un fond construit îmbătrânit, ce necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.

Good to know

Sub 5% din fondul de clădiri a fost reabilitat

Se va înființa un fond pentru Valul Renovării care să finanțeze adecvat, printr-un program de investiții, lucrări de îmbunătățire a clădirilor existente.

Aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri este în plan pentru a fi renovată din 2021 până în 2050, iar până în 2025 este planificată dublarea ratei de renovări.

f14ccd6757c6480c1cf4b7be977a9ce6 1024x576 - Renovările imobilelor, un pilon important în PNRR

Prin Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung SNRTL (2020 – 2050) pentru sprijinirea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, se estimează 13 miliarde de euro investiții și crearea de locuri de muncă – aproximativ 234.000 de noi locuri de muncă.

Prin urmare, până în trimestrul patru din 2023 vor fi derulate cel puțin zece scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor, în cadrul cărora se estimează pregătirea a cel puțin 6.000 de specialiști și lucrători în domeniul construcțiilor. De asemenea, până în trimestrul doi din 2025 este planificat să intre în funcțiune Registrul național digital al clădirilor, sistem informatic operațional cu date despre clădiri, care va integra și pașapoarte energetice ale clădirilor. Totodată, până în trimestrul doi din 2026 se urmărește obținerea a cel puțin 2,5 milioane de metri pătrați suprafață de clădiri publice renovate energetic moderat sau aprofundat/renovate integrat, pentru care se estimează economie consistentă de energie și o reducere a emisiilor de CO2.

Renovarea clădirilor publice, din punct de vedere al eficienței energetice, pentru a optimiza pe termen lung consumul banului public, este o temă care privește și siguranța cetățenilor, nu numai optimizarea costurilor. Toate clădirile publice au un consum energetic mare, deci pierderi de bani care pot fi folosiți în alte proiecte.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.42.

MACHETA - austrotherme