Oameni care au construit Bucureștiul: Duiliu Marcu

Arhitect, profesor al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” și membru titular al Academiei Române, Duiliu Marcu s-a născut în anul 1885 și a trăit până în anul 1966. Îmbinând stilul contemporan vremii sale cu stilul tradițional românesc, arhitectul și-a pus semnătura pe lucrări importante din Capitală, dar și din țară.

Dintre cele mai importante lucrări ale sale nu putem uita de clădirea Facultății de Mecanică din Timișoara, realizată în stil brâncovenesc, și nici de clădirea Operei Naționale Române și a Teatrului Național din Timișoara, unde Duiliu Marcu a refăcut fațada și sălile de spectacol în stilul neobizantin caracteristic perioadei, după ce clădirea a fost devastată de incendiul din 1920.

portret - Oameni care au construit Bucureștiul: Duiliu Marcu

Ca mai toți marii arhitecți ai vremii sale, Marcu s-a școlit la Paris, în cadrul Școlii de Arte Frumoase. Acesta a devenit, în anul 1955, membru titular al Academiei Române și a fost, de asemenea, președinte de onoare al Uniunii Arhitecților din România. Alături de arhitectul Nicolae Ghica-Budești, a participat la proiectarea și construirea clădirii Universității din București și la o serie de studii de sistematizare pentru zone importante ale Capitalei, cum este cel pentru sistematizarea Pieței Victoriei.

Cele mai notabile clădiri proiectate de Duiliu Marcu și care se remarcă în Capitală, ca parte a patrimoniului arhitectural al Bucureștiului și al țării noastre, sunt: Palatul Elisabeta, una din reședințele regale, situat pe Bulevardul Kiseleff și în proximitatea Parcului „Regele Mihai I”, Palatul Monopolurilor de Stat, situat pe Calea Victoriei, la colț cu Bulevardul Dacia și peste drum de Palatul Monteoru, clădirea hotelului Athénée Palace, tot de pe Calea Victoriei, clădirea Bibliotecii Academiei Române, clădirea Academiei Militare și, nu în ultimul rând, Palatul Victoria. Vedem, așadar, că Duiliu Marcu a lăsat o moștenire imensă culturii românești, prin clădiri marcante, impozante, imposibil de trecut cu vederea în cadrul unui tur al celor mai importante edificii din Capitală.

Arhitect Marcu 3 copy - Oameni care au construit Bucureștiul: Duiliu Marcu

Palatul Elisabeta nu a fost gândit, inițial, pentru a găzdui activitățile oficiale ale familiei regale, însă a devenit, în anul 1944, ca urmare a bombardării Palatului Regal de pe Calea Victoriei, locul în care regele Mihai I și-a mutat curtea. Palatul fusese construit, începând cu anul 1936, pentru prima fiică a regelui Ferdinand și a reginei Maria, principesa Elisabeta, devenită, în urma alianței dintre Casa Regală a României și cea a Greciei, regină a Greciei. Cu toate că a fost destinată ei, regina nu a locuit prea mult în noua sa reședință, preferând mai degrabă Castelul Banloc. Palatul Elisabeta este și locul în care regele Mihai I a fost forțat de către comuniști să semneze actul nelegal de abdicare din anul 1947.

Între anii 2001-2017, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa oficială a familiei regale a României. Începând din anul 2020, el este sediul Asociației Casa Majestății Sale, organizație de utilitate publică, fiind locul în care se desfășoară majoritatea evenimentelor şi întâlnirilor publice ale membrilor familiei regale. Construit la capătul aleii Românești, ca o insulă în interiorul Muzeului Satului, edificiul este unic ca arhitectură între palatele Bucureștiului. Acesta îmbină stilul maur cu cel brâncovenesc și a fost ridicat într-un timp record de doar un an. Anul acesta, cât timp familia regală se află la Săvârșin, palatul și-a deschis porțile pentru vizitatori, iar Salonul Mihai I, Galeria de Artă Contemporană, Salonul Carol I și Elisabeta, Salonul Alb, Biroul Majestății Sale, Sala Regilor, Holul de Marmură sau Sufrageria Mare au putut fi vizitate de publicul larg.

Palatul CFR este o construcție care se remarcă până în ziua de azi, în zona Gării de Nord, prin dimensiunea și sobrietatea sa. În anul 1948, când a fost inaugurat, după 11 ani de muncă, acesta devenea cea mai mare clădire administrativă din estul Europei. Vorbim despre prima construcţie din ţară la care a fost făcut un studiu geotehnic de laborator al terenului de fundaţie şi, totodată, prima şi singura lucrare la care s-a luat măsura de urmărire în timp a tasărilor. Palatul a fost construit pentru a reuni în aceeași clădire cele 14 sedii administrative ale Căilor Ferate din București și este, în prezent, locul în care funcționează și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Cel mai mare dintre cele șapte corpuri are 11 niveluri, iar în total, palatul cuprinde 40.000 de metri pătrați.

Arhitect marcu 2 copy - Oameni care au construit Bucureștiul: Duiliu Marcu

În zona Căii Victoriei avem cele mai multe clădiri marcante proiectate de arhitectul Duiliu Marcu. Palatul Monopolurilor de Stat, cel al Bibliotecii Academiei Române și clădirea hotelului Athénée Palace sunt situate la doar câteva minute de mers pe jos unele față de altele. Hotelul și Biblioteca se află într-o stare foarte bună, păstrate și restaurate în timp, iar clădirea Monopolurilor de Stat a devenit, după anul 1990, sub diferitele sale denumiri, sediul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Construcția din urmă poate fi recunoscută după cele două ceasuri dispuse pe laturile de nord și de sud ale turnului palatului, simboluri care, de altfel, o reprezintă. Deși începută în anul 1934, de către regele Carol I, construcția Palatului Monopolurilor de Stat a fost finalizată abia în anul 1941, la un an după plecarea definitivă a regelui din țară. Restul lucrărilor, la nivel de finisaje, au continuat până în anul 1946. Eventuala aripă de nord, prevăzută de Marcu, nu a mai fost realizată.

La doar câteva minute de mers pe jos față de palat, clădirea hotelului Athénée Palace a fost ridicată între anii 1912-1914, iar intervenția arhitectului a venit în anul 1937, în aceeași îmbinare a stilurilor care îl caracteriza, prin modernismul clasicizat, acesta refăcând complet aspectul clădirii. Hotelul, care a fost relansat în 1996, are 272 de camere, un restaurant cu specific italian, o cafenea și un bar englezesc, centru de afaceri, săli de conferință, centru de fitness și zonă de cumpărături.

Dominând peisajul Pieței Victoriei, Palatul Victoria – sediul Guvernului României – a fost construit începând cu anul 1937, până în 1944. Deși inițial proiectat pentru Ministerul de Externe, acesta a servit în perioada comunistă și ca sediu al Consiliului de Miniștri, iar din 1990 a devenit sediul Guvernului României, găzduind primul guvern democratic al țării. Ca urmare a avariilor provocate de bombardamentul din anul 1944, construcția palatului a continuat până în 1952. După cum declara Duiliu Marcu, atât interioarele, cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”.

Duiliu Marcu, profesor, urbanist, membru titular al Academiei Române și preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, este autorul a peste 150 de construcţii publice şi private, fiind unul dintre principalii promotori ai curentului modern în arhitectura românească. Lucrările de seamă ale lui Duiliu Marcu, numărând sedii ale unor instituții importante, au fost proiectate nu ca opere singulare, ci pentru a întregi un peisaj urbanistic gândit de arhitect.

Material publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.33.

MACHETA - austrotherme

Leave a Reply