Proiectul unui tren metropolitan care ar îmbunătăți conexiunile între București și localitățile aflate într-un areal de 40 de kilometri ar putea stimula un val de investiții imobiliare noi, în special pe segmentele de locuințe și spații industriale și de logistică. Investiția ar readuce la lumină infrastructura feroviară din Capitală care a fost ignorată în ultimele decenii, în condițiile în care singura dezvoltare notabilă din ultima perioadă a fost finalizarea legăturii dintre Gara de Nord și Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, cu un tronson de aproape trei kilometri lungime.
Trenurile metropolitane sunt incluse într-un plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030, fiind un proiect realizat de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC). Trenul metropolitan ar urma să circule pe coridoarele reabilitate sau care urmează să fie reabilitate, dar și pe liniile secundare și pe calea ferată de centură.
„Rețeaua trenurilor metropolitane din București se suprapune unor zone de aglomerări urbane, zone industriale, zone logistice sau de agrement care se pot conecta atât cu stațiile de cale ferată din București, cât și cu Aeroportul Internațional «Henri Coandă»”, se arată în documentul de lucru al MTIC.
Cele șapte linii de tren planificate ar urma să aibă opriri și în zone din București care au potențial ridicat de dezvoltare în sectorul rezidențial. Autoritățile spun că stațiile Băneasa, Pipera, Petricani, Giulești, Andronache, Carpați, Domnești, Berceni, Obor vor putea să deservească zonele rezidențiale nou dezvoltate și ar putea conduce la reducerea utilizării transportului public urban și a vehiculelor personale. Un beneficiu indirect ar putea fi scăderea cantității de noxe și a volumului de trafic din oraș.
„Ca orice investiție în infrastructură, acest proiect ar aduce plusvaloare în mai multe direcții, inclusiv asupra dezvoltării imobiliare a zonelor care vor fi deservite de el. Mai ales în contextul actual, în care au devenit mai evidente beneficiile aduse de o locuință mai spațioasă și, mai ales, accesul la o curte sau zonă verde proprie, o mai bună conectivitate a zonelor limitrofe ale Bucureștiului ar putea încuraja migrarea cererii de locuințe în aceste direcții și, implicit, ar putea atrage mai mulți investitori”, a declarat, pentru Real Estate Magazine, Alexandru Mitrache, head of transactions – land & investment la agenția de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Necesar finanțare investiții feroviare
Tip Volum investiții
Rețeaua primară 14,39 miliarde de euro
Rețeaua secundară 4,02 miliarde de euro
Material rulant 0,75 miliarde de euro
Sursă: Plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030
Conceptul de tren metropolitan vine să completeze transportul public rutier, astfel încât experții din minister au venit cu opțiunea unor noduri multimodale de pasageri pentru creșterea eficienței rețelei. De exemplu, un astfel de nod multimodal ar fi la Buftea, de unde ar putea să călătorească spre București locuitori din localități limitrofe precum Corbeanca sau Crevedia.
Deși noile trasee vor deservi curse scurte și medii de călători către interiorul Bucureștiului, rețeaua ar putea contribui și la dezvoltarea sectorului industrial și de logistică. În partea de vest a orașului sunt operaționale spații industriale și de logistică cu o suprafață totală de 1,4 milioane de metri pătrați, în timp ce, în zona de nord-vest și nord, stocul de spații depășea 200.000 de metri pătrați la finalul anului 2019, conform datelor Cushman & Wakefield Echinox.
„În acest moment, una din problemele majore ale segmentului în zona București este accesul la forța de muncă. În special în vestul orașului, unde este dezvoltat aproximativ 70% din stocul de spații logistice moderne, dezvoltările noi sunt limitate de acest aspect. Sunt deja câteva parcuri care beneficiază de proximitatea unei gări feroviare și aceasta se dovedește o soluție fezabilă pentru accesul forței de muncă”, a comentat Emilian Podaru, head of industrial & logistics în cadrul firmei de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate.
În document nu este menționată nicio estimare de cost în privința dezvoltării trenului metropolitan. Însă implementarea unei asemenea rețele în mai multe orașe face parte dintr-un proiect de modernizare a 2.400 de kilometri de căi ferate, cu un cost total de 14 miliarde de euro. Banii ar urma să vină dintr-o combinație de finanțare publică cu fonduri europene.
Trenul metropolitan, prezent și în planurile orașelor regionale
Investiții în trenul metropolitan s-ar putea realiza și în marile orașe din România, iar anumite autorități locale au demarat deja primii pași pentru dezvoltarea traficului feroviar în oraș și zonele limitrofe.
Cluj-Napoca se află în cea mai avansată fază cu proiectul de tren metropolitan, care ar urma să aibă o rază de dezvoltare de 100 de kilometri. Într-o primă fază va fi realizat trenul metropolitan pe baza infrastructurii din prezent, iar în cea de-a doua fază va fi dezvoltat metroul pe o linie de 16 kilometri pe axa vest-centru-est.
Și autoritățile din Brașov analizează proiectul unui tren urban cu șapte linii, cu plecare din Gara Brașov. „Având în vedere că Zona Metropolitană Brașov este bine deservită de infrastructura de cale ferată, cu cinci linii eficiente care ajung în oraș, inclusiv un traseu principal internațional direct, iar Brașovul este în centrul unui nod complex de cale ferată, dezvoltarea serviciului de transport public local feroviar la nivelul Zonei Metropolitane Brașov reprezintă o oportunitate majoră”, se arată într-un raport pe care se bazează o asociere dintre autorități, Asociaţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Braşov și CFR.
Totodată, Guvernul a venit cu propunerea unui proiect cu trei linii ale trenului metropolitan la Iași, în timp ce la Timișoara se dezbate un sistem integrat al rețelei de tramvai urbane cu cea feroviară.
Reprezentanții Primăriei Timișoara susțin că „în exemplele europene de tren metropolitan de tip S-Bahn sau RER (Viena, Zürich, Paris, München, Berlin), acestea leagă de cele mai multe ori zonele centrale sau gara principală a marilor orașe (circulând uneori pe rețeaua urbană de metrou) cu localitățile din zona metropolitană, chiar și până la 40 de kilometri distanță”.
În Timișoara, planul de investiții prevede achiziția, cu fonduri europene, a unor trenuri-tramvai capabile să circule cu până la 100-120 km/h pe traseele regionale. Primul tren de acest tip ar urma să ajungă în Timișoara în această iarnă, dintr-un total de 16 astfel de unități comandate din Turcia.
Material publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.33.
