Castelul Buda, împreună cu zona în care se înalţă, grandios, reprezintă unul dintre reperele arhitectonice de marcă ale capitalei Ungariei, impresionând prin bogăţia detaliilor şi complexitatea de stiluri care se îmbină în cel mai armonios mod, pentru a pune în valoare un ansamblu cu adevărat splendid.
Împărăteasa Sissi a Austriei a locuit aici o perioadă şi, în plus, castelul se află în centrul unor legende populate de odalisce zidite în tunelurile subterane ale edificiului sau de însuşi contele Dracula care se plimbă în umbra zidurilor catacombelor întunecate. Iar aerul plin de mister care îl înconjoară îl face şi mai atractiv.
Castelul Buda a fost primul obiectiv adăugat de Ungaria la lista patrimoniului universal UNESCO. În acest sens, operaţiunile de renovare a castelului s-au dovedit a fi problematice, nefiind permise modificări serioase ale planurilor originale ale construcţiei. În prezent, castelul adăposteşte mai multe entităţi culturale cum ar fi Biblioteca Naţională Széchényi, Galeria Naţională Ungară şi Muzeul de Istorie al Budapestei.
Construcţia reprezintă o cavalcadă de stiluri. Castelul a fost construit iniţial în stil gotic, cu influenţe renascentiste. Şi în timpul ocupaţiei turce castelul a suferit modificări, care au reconfigurat clădirile şi spaţiile interioare în stil musulman. Asediile care au trecut peste el au deteriorat serios construcţia, motiv pentru care, între anii 1714 şi 1723, ruinele au fost demolate şi în locul acestora a fost construit un alt castel, de dimensiuni mai mici. În 1896, acesta a trecut, la rândul său, printr-un proces de renovare condus de arhitecţii Miklós Ybl şi Alajos Hauszmann (primul, cunoscut şi ca autor al proiectului Parlamentului Ungariei).
Una dintre bijuteriile epocii
În timpul domniei lui Sigismund, Buda a devenit un centru politic al Europei şi, totodată, capitală. La rândul său, castelul, reşedinţă a regelui, a căpătat renumele de bijuterie a arhitecturii de la acea vreme. Se spune că, în acea perioadă, Europa avea trei obiective etalon ale frumuseţii cetăţii: Veneţia, pe apă, Florenţa, la şes, şi Buda, pe dealuri.
Centru cultural european în epoca lui Matei Corvin
Castelul Buda a cunoscut apogeul în ceea ce priveşte complexitatea arhitecturală în perioada Renaşterii, în secolul al XV-lea, atunci când regele maghiar Matei Corvin a continuat şi a îmbogăţit opera lui Sigismund de Luxemburg, decorând faţadele şi pereţii interiori cu detalii renascentiste. Biserica Mátyás a fost renovată aproape în totalitate, păstrând o mare parte din influenţele gotice, dar câştigând un binemeritat loc în rândul operelor de arhitectură contemporane. Castelul a fost loc de întâlnire pentru nenumăraţi muzicieni, scriitori, pictori, astronomi şi alte personalităţi ale Renaşterii, clădirea devenind astfel unul dintre cele mai importante centre culturale din întreaga Europă Centrală şi de Est.
După moartea lui Matei Corvin, castelul a străbătut aceeaşi cale tulbure precum istoria Ungariei, mai ales începând cu anul 1526, atunci când turcii otomani au învins oştile maghiare în Bătălia de la Mohács, iar regele Ludovic al II-lea al Ungariei a fost ucis în luptă. În anul 1541, sultanul Suleiman Magnificul împreună cu armatele otomane au ocupat castelul Buda. După aproape 160 de ani, în 1686, armatele germane trimise de Leopold I de Habsburg, rege al Ungariei şi împărat german, au reuşit să-i alunge pe turci din castel.
Fundaţia castelului reconstruit a fost turnată de ziua reginei Maria Theresa
În timpul domniei Mariei Theresa, construcţia splendidului palat baroc în formă de U a cărui fundaţie a fost turnată chiar de ziua reginei, în 13 mai 1749, a fost definitivată prin subscripţie publică. Faţadele, unele elemente de interior şi capela Sf. Sigismund sunt creaţia lui Nicolò Pacassi, în timp ce faţada cour d’honneur a aripii centrale a fost refăcută în stil rococo după planurile lui Franz Anton Hillebrandt. Palatul a fost reconstruit între anii 1850 şi 1856, în vremea împăratului Franz Josef. Cu această ocazie, rezalitul central a fost decorat cu un balcon alcătuit din şase coloane, iar aripa centrală a fost înălţată cu un al treilea nivel prevăzut cu un turn. Astfel, vechiul palat în stil baroc vienez a devenit o clădire mai austeră, reprezentativă pentru curentul baroc neo-clasic. În partea de vest a faţadei au fost ridicate alte două corpuri de clădire cu două etaje care găzduiau apartamentele arhiducilor şi ale oficialilor imperiali.
Cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat cea mai mare tragedie din istoria castelului Buda, în urma căruia o singură încăpere din cele 900 a rămas intactă, şi anume cripta Nádori. Totuşi, alte câteva camere au fost renovate, care astăzi fac parte din Muzeul de Istorie al Budapestei.
În urma asediilor din timpul războiului, treptele din fostele grădini regale, pavilioanele şi serele au dispărut. În schimb, părţi însemnate din palat au putut fi reconstruite, prima operaţiune de acest fel începând în anul 1950 şi finalizându-se în 1966. Sistemul medieval de fortificaţii a fost refăcut în întregime, în timp ce alte elemente importante precum bastionul medieval Marea Rotondă, conacul sau Turnul Buzduganului, zidurile şi adăposturile au fost reconstruite în urma cercetărilor arheologice şi ale altor izvoare istorice.
Sub castel se află o structură de tuneluri subterane de 10.000 de metri
Un labirint de tuneluri şi catacombe de sub castelul Buda are propria sa istorie, care se pare că începe în Antichitate. În acea vreme, locuitorii străvechi se adăposteau din calea prădătorilor în tunelurile care se spune că au fost create în timp, de condiţiile naturale. Mai târziu, în timpul raidurilor armatei turce, ungurii şi-au adăpostit aici rezervele de hrană şi armele pregătite pentru ripostă. Şi turcii care au luat castelul în stăpânire au descoperit utilitatea încăperilor subterane, folosindu-le pe post de depozite de alimente sau camere de refrigerare. Mai mult decât atât, turcii au extins tunelurile şi le-au folosit, la rândul lor, ca ascunzători din calea inamicilor. Acestea au servit şi ca spital improvizat pentru armata germană, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Interesant este faptul că sistemul de tuneluri a fost construit în aşa fel încât accesul înăuntru se poate face din câteva spaţii rezidenţiale distincte.
Dracula bântuie castelul
Miturile care au în centru misteriosul castel Buda îşi au originea în anii 1800. De atunci a apărut legenda conform căreia, în timpul ocupaţiei turce, sultanii care au locuit aici şi-au zidit unele dintre odalisce în catacombele subterane. Există şi alte istorii tenebroase care îl au ca protagonist pe Contele Negru, Dracula însuşi, şi care conferă un aer întunecat atmosferei dintre zidurile castelului. Oricum, cert este că tunelurile subterane au devenit adăpost pentru mulţi oameni certaţi cu legea, intervenţia forţelor de ordine fiind dificilă aici din cauza configuraţiei complicate a structurii subterane.
Castelul a fost locuit şi de Sissi, împărăteasa Austriei
Carismatica împărăteasă austriacă Sissi a locuit în castelul Buda împreună cu soţul ei, Franz Josef I al Austriei. Se spune că dulciurile favorite ale împărătesei erau bomboanele mentolate şi cafeaua cu gheaţă, care îi erau aduse de la cofetăria Ruszwurm din apropiere de castel. Cofetăria există şi acum, iar cei interesaţi pot gusta deliciile care erau nelipsite de pe masa împărătesei. În prezent, preşedintele Ungariei este locatarul castelului; mai precis, acesta își are reședința în aripa Sándor, unde se află, de altfel, şi biroul său.