Poveștile din copilărie cu regi, regine, prinți și prințese pot prinde viață și în realitate, în decorul dominat de edificii impresionante care au fost martorele destinelor personajelor de viță nobilă. Palatul Buckingham e unul din locurile în care viața de monarh este la ea acasă.

Diana Niță

Sub cupolele maiestuoase și coloanele impozante ale unuia dintre cele mai faimoase palate din lume, viața își urmează cursul, fie discret, la adăpostul zidurilor încărcate de istorie, fie în lumina reflectoarelor, sub privirile admirative sau invidios-indiferente ale celor fără sânge albastru. Iar impunătorul edificiu poate să își dezvăluie generos tainele ori reușește să nu-şi devoaleze pe de-a-ntregul secretele, păstrând o fărâmă de mister cât să te facă să-ţi doreşti să îl cunoşti mai bine.

Amploarea construcţiei

Aflat în centrul lui Westminster City, palatul reprezintă reşedinţa oficială şi sediul administrativ al reginei Marii Britanii. Construcţia are 775 de camere, dintre care 19 încăperi pentru evenimente oficiale, 52 de dormitoare regale şi pentru oaspeţi, 188 de dormitoare ale personalului, 92 de birouri şi 78 de camere de baie. Cea mai mare încăpere este Sala Balului (36,6 metri lungime, 18 metri lăţime), care a fost inaugurată în anul 1856 pentru a celebra sfârşitul războiului din Crimeea şi care găzduieşte ceremoniile de învestitură.

Palatul are nu mai puțin de 760 de ferestre şi 1.514 uşi, iar suprafaţa totală a pardoselii măsoară 77.000 de metri pătraţi. Totodată, grădina palatului se întinde pe o suprafaţă de 39 de acri, fiind cea mai mare grădină privată din Londra.

Palatul Buckingham este deţinătorul Colecţiei Naţionale de duzi. Întregul palat este construit pe un loc unde, în anii 1600, regele James I a avut o plantaţie de duzi care trebuia să furnizeze hrana pentru o crescătorie de viermi de mătase. Această încercare nu s-a dovedit, însă, o reuşită.

Palatul dispune de propriul oficiu poştal, gestionat de Poşta Regală, care este la dispoziţia personalului, dar şi de propriul ATM. În plus, se spune că între zidurile edificiului există o piscină, o sală de cinema, dar şi un cabinet medical, pentru ca angajaţii să aibă la îndemână toate facilităţile vieţii cotidiene.

Cel mai vechi corp de clădire din cadrul ansamblului regal

Localizată în partea de vest a ansamblului, cea mai veche parte a palatului este pivniţa de vinuri, care datează din anul 1760. La acea vreme era cunoscută sub numele de „casa Buckingham” şi aparţinea ducelui de Buckingham. În anul 1761, clădirea a fost achiziţionată de regele George al III-lea pentru regina Charlotte, dar nu a devenit reşedinţă regală oficială decât câţiva ani mai târziu.

În secolul al XIX-lea, clădirea a traversat un proces complex de reconstrucţie, fiindu-i adăugate trei aripi în jurul curții centrale. Cunoscutul arhitect John Nash a fost cel care a transformat casa Buckingham în palatul de excepţie de astăzi. Totuşi, el a depăşit cu mult bugetul alocat, motiv pentru care reprezentanţii casei regale s-au dispensat de serviciile sale.

De asemenea, casa Buckingham s-a dorit a fi, la un moment dat, un potenţial ansamblu care să găzduiască British Museum, însă ideea a fost abandonată, fiind considerată o abordare prea costisitoare.

În anul 1837, palatul a devenit reşedinţa londoneză a unuia dintre cele mai faimoase şi longevive capete încoronate ale regatului, regina Victoria.

De la înălţimea balconului

Celebrul balcon al palatului a jucat un rol important în numeroase ocazii speciale pentru membrii familiei regale. Tradiţia apariţiei capetelor încoronate la balconul palatului datează din vremea reginei Victoria, care a fost văzută aici la deschiderea Marii Expoziţii din Hyde Park, în anul 1851.

Marble Arch a făcut parte din ansamblul regal

Arcul de Marmură, sau Marble Arch, care în prezent se află în colţul de nord-est al Hyde Park, a fost construit iniţial în faţa palatului Buckingham. Regina Victoria a fost primul monarh care a utilizat palatul drept reşedinţă regală şi, curând, acesta s-a dovedit a fi insuficient de mare pentru a găzdui oaspeţii oficiali. De aceea, Marble Arch a fost mutat pentru a face loc alipirii celei de-a patra aripi a palatului.

Tuneluri secrete – realitate sau ficţiune?

Există zvonuri cum că Buckingham Palace ar fi legat prin tuneluri de diferite părţi ale Londrei. Printre obiectivele care se spune că ar fi conectate la palatul regal prin astfel de construcţii subterane s-ar număra Whitehall şi Palatul Parlamentului sau reşedinţa regală Clarence House, în timp ce există speculaţii că o parte din arterele feroviare ale căii ferate poştale trec chiar pe sub palat.

Cel mai vechi heliport din Londra

Curtea palatului regal este considerată cea mai veche platformă de aterizare pentru elicoptere din capitala Regatului Unit al Marii Britanii. Istoria spune că primul elicopter a aterizat aici chiar înainte de încoronarea reginei, în anul 1953, folosind pajiştea drept heliport improvizat. Însă după ce gazonul din curte a avut de suferit în urma aterizărilor repetate ale elicopterelor, aproape 50 de ani mai târziu, în 2000, s-a hotărât amenajarea unui heliport oficial în grădinile palatului. Și fiindcă un heliport din beton ar fi adus o notă inestetică ansamblului, s-a optat pentru realizarea acestuia dintr-un strat de rogojină acoperită cu iarbă.

În bătaia puştii

Palatul Buckingham nu a scăpat neatins de efectele războaielor la care a fost martor. Astfel, construcţia a fost lovită de obuze de nouă ori. În câteva astfel de ocazii dramatice, între zidurile palatului erau prezenţi chiar şi locatarii săi încoronaţi, regele George al VI-lea şi regina Elisabeta, care au refuzat să părăsească reşedinţa regală şi să fugă din calea bombardamentelor. Capela palatului a fost distrusă de un atac direct în anul 1940.

Viaţă de corgi

Este cunoscută pasiunea reginei Elisabeta pentru rasa de câini corgi galez. Acesta este motivul pentru care patrupedele reginei au acces nerestricţionat în orice parte a reşedinţei regale, micile accidente fiziologice ale acestora fiind tratate cu multă îngăduinţă. Astfel, personalul este mereu în alertă, având permanent la îndemână o rolă de hârtie şi o rezervă de apă pentru restabilirea curăţeniei „on the spot”.

Locul naşterii şi morţii unor capete încoronate

Singurul monarh care s-a născut şi a murit în acest palat a fost Eduard al VII-lea. În vremurile noastre, regina Elisabeta a II-a i-a adus pe lume pe prinţul de Wales şi pe prinţul Andrew tot la Palatul Buckingham.