O amplasare mai mult decât tentantă, o suprafață ce inspiră noi perspective sub care poate înflori orașul, o bază logistică prin care inspirația devine realitate și provocarea de a schimba în noi ambiții priveliștea apusului, prin continuul progres al industriilor. Sub ce misiuni pot renaște vechile fabrici și cum se descurcă ele sub o nouă identitate? 

Business hub – NOD Makerspace
Fostul punct Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii 160 aduce o atractivă interpretare a flexibilității unui business hub, transformând cei 650 de metri pătrați regăsiți pe un etaj într-o destinație a creativității și susținând viziunea unui cerc de tineri antreprenori ce pot beneficia de toate facilitățile conceptului în calitate de rezident, membru în openspace sau vizitator. Cei doi fondatori ai NOD Makerspace sunt Tamina Lolev, o tânără arhitectă în vârstă de 27 ani, absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, și Florin Cobuz (33 ani), arhitect și el, de asemenea absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Amenajarea spațiului a fost făcută împreună cu biroul de arhitectură Wolfhouse Productions și a fost creată de la zero. Investiția inițială în spațiu a fost de aproximativ 120.000 de euro, din care 40% au fost sponsorizări primite din partea partenerilor spațiului, acestea constând în materiale de construcții, scule și echipamente. Fondată prin implicare în voluntariat, comunitatea creativă NOD Makerspace oferă membrilor şi vizitatorilor servicii de proiectare şi design, printare 3D, tăiere şi gravură, print, prototipare, machete, producţie mobilier custom, având totodată ca suport al expresiei ceramica, croitoria, origami sau signalistica.

Un incubator al fanteziei, la NOD Makerspace membrii sau vizitatorii sunt așteptați la diverse cursuri, cum ar fi cele de modelare a lemnului, strung, CNC router, CNC laser, lucru cu metalul, sudură MMA/ACDC sau TIG/WIG/ACDC, croitorie şi reciclare textilă sau, la nivel avansat, introducere în designul vestimentar. Copiilor le este dedicat programul creativ tematic pentru iniţierea în bricolaj, cu insuflarea spiritului responsabil şi al solidarităţii prin dezvoltarea proiectelor în comunități defavorizate.

Și cum inspirația este îmbogățită în clipele de relaxare, NOD Makerspace este completat de un Gastrobar, care încântă prin savoarea panoramei dăruite de acoperişul halei industriale.
Abonamentele la NOD Makerspace încep de la 90 de euro pe lună (fără TVA) și pot ajunge până la 160 de euro, prețul din urmă cuprinzând accesul în tot spațiul, în toate atelierele tehnice și la toate echipamentele. De asemenea, există varianta închirierii unui spațiu privat de tip „Studio”, tariful pornind în acest caz de la 300 de euro pe lună. Studioul privat include utilități, internet, acces la sala de conferințe și comunitate nelimitat.

Centru de evenimente – The Ark
Ridicat în 1898 pentru a găzdui Bursa de Mărfuri, edificiul din proximitatea fostului cartier Uranus avea să renască peste mai bine de un secol, fiind inaugurat în 2008 cu destinaţia de spațiu de birouri şi salon de evenimente. Încântând printr-un ambient actual şi o terasă de 1.000 metri pătrați, The Ark depăşeşte provocarea unui concept eterogen, cu o personalitate complexă definită de un colaj original de întâlniri. Astfel, The Ark şi-a creat un nume prin tentaţia unor dezbateri multidisciplinare unice (Războiul Dronelor), prelegeri antrenante care introduc auditoriul în geopolitică (acţiunile lui Vladimir Putin şi intervenţiile armate ale Rusiei), dar și prin cultivarea celor mai atractive pasiuni (set sailing, navigaţie, dans). La acestea se adaugă evenimente aclamate în cultura contemporană, cum ar fi festivalurile Kizomba, SoNoRo, Balkanik!, expoziţii ce se impun drept autorităţi ale industriei creative, precum Romanian Design Week sau Experimentalist Gallery, vernisaje, lansări de carte, conferinţe, concerte (Waldeck, Sharam Jey), târguri de modă şi magazine pop-up, întâlniri precum prima ediţie a Expat Fair, seri conceptuale (Animation Shorts Night, Mişcarea de Vineri) şi petreceri tematice.

Clădirea din strada Uranus nr. 150, în spatele pieței George Coșbuc de pe Calea Rahovei, este o clădire-monument, clasa B, făcând parte din arhitectura industrială. Edificiul poartă semnătura arhitectului italian Giulio Magni, cel care a realizat și Hala Traian de pe Calea Călărașilor, alături de cunoscutul Anghel Saligny. Inaugurarea clădirii a avut loc în anul 1899. Bursa Mărfurilor se afla în acele vremuri într-o zonă industrială în plină ascensiune, fiind situată în apropierea Podului Calicilor (Calea Rahovei de astăzi).

Clădiri de birouri – Orhideea Towers și The Bridge
Cum industriile de IT și telecomunicații și-au ales centrul de acțiune în zona de vest din Capitală, axa Politehnica – Grozăvești reconfirmând noua direcție a dezvoltărilor din segmentul clădirilor de birouri, terenul fostei fabrici „Spicul” a devenit deja locul de joacă a doi mari investitori. Destinația sa de punct industrial va fi schimbată prin două dintre cele mai importante proiecte ale segmentului business. Unul este Orhideea Towers, centru de birouri, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 37.000 de metri pătrați, dezvoltat în urma unei investiţii de 75 milioane de euro de către fondul CA Immo.

La rândul său, investitorul imobiliar Forte Partners a început lucrările de construcție la proiectul de birouri The Bridge, format din două clădiri, investiția totală ridicându-se la 100 milioane de euro. Cele două clădiri sunt amplasate pe o parte a terenului fostei fabrici „Spicul”, iar prima fază a proiectului constă în ridicarea unei clădiri cu zece etaje și cu o suprafață închiriabilă de 36.000 metri pătrați. Termenul de finalizare a primei faze a proiectului este septembrie 2017, iar valoarea investiției în această etapă este de 60 milioane de euro. Întreg proiectul va avea circa 57.000 de metri pătrați. Forte Partners este un grup de investitori cu experiență în mediul de afaceri local. Printre acționari se numără Ionuț Dumitrescu (fondatorul agenției imobiliare Eurisko, vândută către CBRE), Geo Mărgescu (manager de numele căruia se leagă proiecte precum Europolis Logistic Park, sediul central al Millennium Bank sau clădirea de birouri Louis Blanc) și familia Jabra (fondatorii business-ului Nova Brasilia, vândut către Kraft Foods).

Club – Fabrica
Făcând cunoștință cu Fabrica, întâlnim în conceptul de Urban Resort creat pe strada 11 Iunie tentația unui skate park, a unui perete de cățărat sau a unei zone de cumpărături, în timp ce înăuntru regăsim relaxarea unei seri de muzică deschisă, curajul probat la karaoke, cât și energia inspirată de board games, biliard sau darts.

Virgil Horvat şi partenerii săi de afaceri sunt printre primii care au avut viziunea transformării fostei fabrici de şosete „Apollo” de pe strada 11 Iunie din Capitală într-un club, în 2007. L-au numit, simplu, „Fabrica”, gândindu-se la destinaţia anterioară a spaţiului. Falimentul „Apollo” este unul dintre cele mai răsunătoare: fabrica de şosete bucureşteană a fost închisă în 2004, din cauză că italianul care a cumpărat-o cu 300.000 de dolari, contravaloarea unei case în Italia, nu a respectat termenii contractului de privatizare. Virgil Horvat şi partenerii săi au hotărât să închirieze spaţiul fostei fabrici de ciorapi „Apollo” de la un grup de investitori greci. Investiţia iniţială în mutarea pe locul fostei fabrici s-a ridicat la aproximativ 200.000 de euro.

Cum spiritul Fabricii este inspirat de muzică, la Fum ne bucurăm de personalitatea unui pub, savurând, alături de proiecții de filme, sesiuni de blues, blues rock, jazz, rock sau chiar simfonică. Nu în ultimul rând, prin B52, Fabrica propune interpretarea urbană a clubului din Vama Veche, adunând pasionații genurilor reggae, hip-hop, alternativ, rock sau DnB.

Centru comercial – Mega Mall
Mega Mall, dezvoltat de fondul sud-african de investiții New Europe Property Investments (NEPI), este în prezent unul dintre cele mai mari și mai vizitate centre comerciale din București.
Ridicat pe platforma fostei fabrici Electroaparataj, în urma unei investiții de circa 165 milioane de euro, centrul comercial a fost deschis cu un grad de ocupare de 98%, reunind peste 200 de magazine pe o suprafață totală de 230.000 metri pătrați.

Prin atracțiile unice, precum prima sală de cinematograf din România echipată cu tehnologie 4DX, Gymboland – un loc de joacă pentru copii complet tehnologizat sau Magic Arena – un spațiu destinat atât concertelor, cât și transmisiunilor sportive în direct, Mega Mall a convins peste 400.000 de vizitatori să îi treacă pragul doar la inaugurare. La dispoziția clienților există o parcare cu o capacitate de 3.000 locuri, dispuse pe șase niveluri.

Fondul de investiţii NEPI, în prezent cel mai mare jucător din piața imobiliară locală, cu active imobiliare de 1,7 miliarde de euro în România, a încheiat contractul de preluare a 70% din terenul fostei uzine Electroaparataj în 2013. Vânzătorul era compania austriacă Real4You, care la rândul său cumpărase terenul cu 60 milioane de euro de la grupul american NCH.

Rezidențial – Timpuri Noi Square
Unul dintre cele mai așteptate proiecte ale segmentului business, Timpuri Noi Square, o investiție a Vastint (divizia imobiliară a grupului Inter IKEA), va cuprinde inclusiv o zonă rezidenţială ce se regăsește în planurile dezvoltatorilor după finalizarea clădirilor de birouri. În urma unei tranzacții de 34,6 milioane de euro, încheiată în anul 2010, platforma de 54.000 metri pătraţi a fostei fabrici Timpuri Noi a fost achiziționată de compania suedeză IKEA prin fondul de investiţii Interprime Properties deținut de aceasta.

Investiţia pentru această etapă de dezvoltare se ridică la aproximativ 50 milioane de euro, incluzând costurile cu terenul. Suedezii au cumpărat în 2010 lotul de 5,3 hectare al fostei fabrici, dar de-abia la finalul lui 2014 au desemnat firma de construcţii Danya Cebus să ridice primele două clădiri, care vor avea zece etaje fiecare şi o suprafaţă închiriabilă de 30.000 metri pătraţi, spaţii în care vor lucra în jur de 3.000 angajaţi. Primele două clădiri vor fi livrate la sfârşitul acestui an şi vor include şi spaţii comerciale de aproape 3.000 de metri pătraţi. Pe terenul de la Timpuri Noi este prevăzută şi construcţia unei a treia clădiri de birouri, precum şi a unor blocuri cu o suprafaţă de 50.000 metri pătraţi (echivalentul a 700 de apartamente cu o suprafaţă medie de 70 metri pătrați).