Dezvoltatorul rezidențial STC Partners a finalizat o evaluare amănunțită a stării actuale a pieței rezidențiale din principalele orașe ale României. Studiul se concentrează asupra primelor 14 zone metropolitane, reprezentând 30% din populația României, contribuind cu până la 65% din PIB-ul țării și 75% din tranzacțiile cu locuințe.

Din raport rezultă următoarele 10 idei cheie:

1. Zonele supraregionale, București, Cluj, Timișoara și Iași, printre cele regionale Brașov, și din cele locale, Oradea și Sibiu, prezintă un bun potențial de a continua dezvoltarea unor piețe rezidențiale dinamice;
2. Craiova are posibilitatea de a accelera de la nivelul actual, care este scăzut prin comparație cu grupul de orașe similare, în timp ce Constanța, Ploiești, Arad și Pitești nu au prea multe posibilități de a depăși nivelurile deja atinse și de a crește în linie cu performanța generală a pieței;
3. Galați și Brăila se află într-un aparent declin pentru a facilita dezvoltarea unor piețe imobiliare dinamice și este de așteptat să fie lăsate în continuare în urmă, daca nu se vor realiza noi investiții private semnificative pentru a revitaliza economiile locale;
4. Pe termen scurt, cererea este afectată negativ în toate orașele din cauza pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflației, a creșterii mai mici a câștigurilor, a reorientării economiilor către alte tipuri de investiții;
5. Dimensiunea acestor factori negativi nu o să provoace perturbări generale la nivelul pieței, ceea ce este de așteptat să se întâmple în anumite piețe internaționale dezvoltate, deoarece există încă o mulțime de numerar disponibil pentru tranzacțiile imobiliare, iar creditele ipotecare nu reprezintă un factor cheie al cererii, fiind cel mai puțin dezvoltat dintre toate țările din UE;
6. Se preconizează ca numărul de noi livrări sa rămână relativ stabil sau mai mic decât cel observat în ultima perioadă la nivelul orașelor, având în vedere activitatea de autorizare, precum și o abordare de tip “wait & see” a multor dezvoltatori, cauzată de perspectivele macroeconomice, precum și de creșterea costurilor de construcție, accesul mai dificil la finanțare și standardul de construcție nZEB fiind obligatoriu din 2021;
7. Necesitatea generală de a trece de la stocul vechi existent la locuințele moderne noi este un factor decisiv care va continua să acționeze favorabil pentru noile dezvoltări;
8. Accesibilitate bună (prețuri raportate la câștiguri) în București în comparație cu alte capitale europene și o situație care nu seamănă deloc cu bula imobiliară din 2008, Clujul fiind excepția de la această regulă, având cele mai puțin accesibile locuințe din principalele orașe;
9. O analiză de evaluare indică că proprietățile rezidențiale din Bucuresti sunt în general corect apreciate, în timp ce în Cluj sunt supraevaluate cu cel puțin 20%;
10. Numărul tranzacțiilor ar putea scădea cu până la 30% în 2023 față de 2022, în urma boom-ului din 2021 și a încetinirii deja înregistrate în 2022 în principalele zone metropolitane din România, ceea ce ar însemna o revenire la nivelul anterior pandemiei;