Ambiția Uniunii Europene de a realiza tranziția la o economie verde și digitală implică și investiții semnificative în industrii competitive la nivel internațional, ceea ce va crește cererea pentru spații cu multiple funcțiuni, de la depozite la clădiri de birouri.

La nivelul UE a fost menționată chiar lansarea Fondului suveran european prin care să fie finanțate proiecte industriale în statele membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat proiectul în luna septembrie, însă în acest moment nu este clar ce volum de investiții va fi finanțat și care industrii vor avea prioritate în atragerea fondurilor europene.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, susține că Europa trebuie să obțină „autonomie strategică”, ceea ce înseamnă că vor fi continuate investițiile în tehnologii pentru producția de baterii, hidrogen și semiconductori.

„Având în vedere toate aceste provocări care ne așteaptă și un buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual – CFM) limitat, trebuie să ne gândim altfel pentru a găsi modalități de a finanța în mod colectiv investițiile strategice necesare pentru a ne asigura reziliența: fie că este vorba de infrastructuri europene, de tehnologii avansate, de unități de producție în Europa, de investiții în capitaluri proprii pentru întreprinderi, în special pentru numeroasele IMM-uri care sunt esențiale pentru suveranitatea noastră”, a punctat comisarul într-o postare pe blogul personal.

Good to know

UE vrea să aibă 90% din cererea pentru baterii acoperită din surse interne până în 2030

Discuțiile despre noul val de investiții în industria europeană s-au intensificat pe fondul crizei sanitare, când marile fabrici din Asia au înregistrat intermitențe în operare. Astfel, fluxuri întregi de furnizare, de la materii prime la echipamente necesare pentru sectorul imobiliar, au suferit întârzieri. Industria imobiliară din România s-a confruntat cu probleme în obținerea materialelor de construcții și s-au plătit prețuri mult mai mari, în condițiile în care țara noastră este un importator net pe această zonă.

„Cu siguranță, relocările de afaceri și centre de producție mai aproape de casă vor fi un motor pentru creșterea economică a Europei de Est în următorul deceniu și, implicit, pentru dezvoltarea imobiliară. Se vorbește tot mai des despre conceptul de «friend-shoring», adică relocare într-o țară prietenoasă. Cu toate acestea, nu este fezabil ca lanțurile de producție responsabile pentru trilioane de dolari de exporturi să fie relocate complet în alte zone și mai ales ca acest lucru să se întâmple într-o perioadă relativ scurtă de timp”, a explicat Victor Coșconel, head of office & industrial agencies în cadrul firmei de consultanță imobiliară Colliers, pentru Real Estate Magazine.

Costul încă atractiv al forței de muncă din România în comparație cu alte piețe europene poate reprezenta un avantaj competitiv în atragerea de noi investiții industriale, inclusiv prin noua facilitate anunțată la nivel european.

Alexandru David, head of research în cadrul agenției de consultanță imobiliară JLL România, sugerează că țara noastră ar trebui să-și propună să devină un hub regional pentru energie regenerabilă. Astfel ar putea asigura un cost mai avantajos pentru noile companii industriale.

„Poate vrem să atragem și centre de date de mari dimensiuni. Și pentru acestea este determinant costul energiei. Dar, la modul general, orice clădire comercială, indiferent de funcțiune, are un consum cel puțin semnificativ de energie, deci în mod cert contează acest cost în bilanțul total. Până la urmă, creșterea economică nu se poate realiza decât crescând sau eficientizând consumul de energie, ideal ambele în paralel”, a precizat David pentru Real Estate Magazine.

Ce soluții sunt pentru finanțarea Fondului suveran?

Principiul pe baza căruia se va crea noul fond ține de apărarea intereselor strategice ale europenilor. Acest lucru înseamnă și că bugetul trebuie să fie suficient de mare pentru a face inițiativa credibilă, potrivit comisarului pentru piața internă. El susține că o variantă ar fi ca noul fond să fie finanțat prin datorie, așa cum s-a întâmplat și cu inițiativa Next Generation EU.

Multe dintre obiectivele europene se referă la zona energiei, având în vedere că UE vrea să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050. De exemplu, pe piața bateriilor, UE vrea să producă 70% din capacitatea necesară în 2025 și 90% în 2030.

Europenii vor să creeze și o alianță industrială pentru energia solară, ceea ce se va traduce prin creșterea bazei de producție de echipamente și crearea locurilor de muncă pentru acest sector în UE.

Good to know

750 de proiecte în domeniul hidrogenului, la nivelul UE

În domeniul hidrogenului, la nivel european există deja 750 de proiecte, dintre care aproape 100 vor asigura cererea și oferta până în 2030.

Pe piața cipurilor, UE va aloca un buget în creștere pentru cercetarea, dezvoltarea și producția acestor elemente critice pentru numeroase industrii pe teritoriul statelor membre.

Pentru companiile din zona imobiliară, investițiile strategice urmărite de UE vor aduce o cerere crescută pentru spațiile industriale și de logistică. Totodată, specialiștii din zona de cercetare și dezvoltare vor lucra în clădirile de birouri, aflate cel mai probabil în orașe universitare. În același timp, nu este exclus să vedem o creștere a cererii de locuințe pentru închiriat. La acest capitol, piețe din regiune – precum Polonia și Cehia – au un segment mai dezvoltat al proiectelor rezidențiale create strict pentru închiriere, în timp ce România se află încă la început de drum.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.46.