Doinita Ilie – De ce deschiderea unui nou mall este o veste buna pentru economie?

 

 

Condițiile macroeconomice din ultimii ani au creat premisele unei dezvoltări sustenabile a pieței de real estate din România. Este un lucru știut că sănătatea unei economii este direct proporțională cu starea (creșterea sau scăderea) pieței imobiliare.

Retailul a fost și este în continuare un motor de creștere a pieței imobiliare și, implicit, a economiei. Odată cu creșterea activității de retail, cresc și cerințele la nivel logistic pe plan local, având ca efect sporirea cererii pe piața de logistică și industrială.

Factorii pozitivi ai economiei – avansul PIB cu 3,7% în 2015, reducerea TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare începând cu iunie 2015 și la 20% pentru toate produsele – au dus la creșterea încrederii consumatorilor români, determinând creșteri semnificative ale vânzărilor de retail. Este foarte important că aceste creșteri au ajuns la 8,9% în 2015, iar în prima jumătate a anului 2016, saltul a fost de 16,8%. Aceste creșteri importante se fac simțite în piața de retail. Toți acești factori, cuplați cu creșteri salariale și cu o rată scăzută a șomajului, au dus la intensificarea încrederii retailerilor – atât naționali, cât și internaționali – și, implicit, la creșterea rețelelor pe care le operează. În ceea ce privește retailerii naționali, aceștia tind să își dezvolte propriile activități de producție încurajați de creșterile vânzărilor în magazinele fizice, dar și în mediul online.

În acest context, asistăm la o scădere a disponibilității spațiilor comerciale mai ales în centrele comerciale. În prezent, rata de neocupare în București este de aproximativ 2%, ceea ce va duce la o creștere a presiunii din partea retailerilor privind cererile pentru spații de calitate.

Pe de altă parte, în ceea ce privește contextul european, mai ales cel din Europa Centrală, în funcție de densitatea spațiilor de retail (metri pătrați la mia de locuitori), Bucureștiul este pe locul 3, după Praga și Varșovia. Este clar că există potențial de dezvoltare, dacă ne referim în special la București.

 

Densitate spații de retail moderne în CEE:

  Oraș Stoc Densitate (mp/1.000 locuitori)
1 Praga 1,24 milioane mp 689,46
2 Varșovia 1,717 milioane mp 668,61
3 București 1,883 milioane mp 586,3
4 Budapesta 1,728 milioane mp 446,47

 

Acest potențial de dezvoltare în zona de retail este capitalizat atât de către retailerii locali, cât și de către cei internaționali. În acest context, retailerii locali, cei de fashion în special, își dezvoltă propriile capacități de producție în țară, ceea ce duce la o dinamizare a afacerilor lor, dar și a afacerilor conexe dezvoltărilor de unități noi de producție. În acest fel, retailerii elimină constrângerile legate de stocuri, putând onora cererile crescute pentru produsele din portofoliu. Nu toți retailerii adoptă această strategie, însă acest pas a fost urmat de o creștere organică a rețelelor lor și în alte orașe mari din țară. Referitor la retailerii internaționali, cei deja prezenți își manifestă o creștere a apetenței pentru spații comerciale de mari dimensiuni. În zona retailerilor de food, există o tendință de creștere pe fondul scăderii TVA, dar și datorită sporirii constante a numărului de centre comerciale deschise în fiecare an.

Retailerii care înregistrează cele mai mari performanțe sunt cei din zona alimentației. În 2015, aceștia au continuat să câștige cotă de piață, cu toate că s-au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor și în zona de non-food. Retailerii care au condus în topul performanței în 2015 sunt Kaufland, Carrefour, Auchan, Lidl și Mega Image.

De remarcat, însă, că deși economia înregistrează creșteri sustenabile în ultimii doi ani, veniturile pentru fiecare familie sunt în continuare direcționate în primul rând către bunurile de primă necesitate, iar consumatorii continuă să fie foarte sensibili la prețuri.

În aceste condiții, odată cu noile dezvoltări de centre comerciale, s-a creat posibilitatea găzduirii unui număr mare de retaileri de tip ancoră, de mari dimensiuni, care pot oferi produse competitive din punct de vedere al prețurilor, dar și al diversității. Aceste noi dezvoltări de centre comerciale au creat posibilitatea extinderii rețelelor retailerilor, atât din zona de food (în special a hipermarket-urilor), cât și din zona de non-food. Având în vedere dinamica creșterii economiei, estimăm că cererea de spații comerciale va crește atât în București, cât și în celelalte orașe mari și medii din țară. Acest fapt încurajează dezvoltatorii din zona de retail să construiască sau să extindă noi proiecte de retail. În acest sens, cel mai activ dezvoltator este NEPI. Fondul sud-african de investiții a făcut în acest an cea mai mare achiziție de pe piață – Shopping City Sibiu, cel mai mare retail park din țară, pentru care a anunțat deja un plan de extindere și modernizare, urmând să-l transforme într-un centru comercial regional. Pe de altă parte, cea mai importantă deschidere din acest an în București o reprezintă mall-ul ParkLake, deținut de dezvoltatorul portughez Sonae Sierra în parteneriat cu grupul de investiții irlandez Caelum Development, reprezentând o investiție de 180 milioane de euro.

În continuare, atât în București, cât și în celelalte orașe mari și medii din România, există premisele dezvoltării de noi spații de retail pe fondul creșterii încrederii populației în consum și datorită nivelului scăzut al ratei șomajului în majoritatea regiunilor din țară.

JLL 2016 Bucharest Retail Map - Doinita Ilie - De ce deschiderea unui nou mall este o veste buna pentru economie?

Doinița Ilie

Leasing Manager Retail JLL România

energyexpo - AXXIS Nova Resort & SPA

Leave a Reply