Piața rezidențială din România a intrat în anul 2026 sub semnul unui dezechilibru accentuat între cerere și ofertă, după un an 2025 în care livrările de locuințe noi au atins pragul minim al ultimilor opt ani. Potrivit raportului anual publicat de Colliers, volumul finalizărilor la nivel național este estimat la sub 58.000 de unități, reprezentând cel mai scăzut nivel înregistrat din 2017 până în prezent.
În ciuda acestui declin de aproximativ 5% al livrărilor și tranzacțiilor față de anul anterior, cererea de locuințe rămâne surprinzător de solidă, menținându-se cu circa 20% peste media perioadei pre-pandemie. Această reziliență este susținută de o maturizare a cumpărătorilor care s-au adaptat contextului marcat de inflație și dobânzi ridicate. Un indicator clar al acestei adaptări este creșterea ponderii achizițiilor prin credit ipotecar, care au ajuns să reprezinte aproximativ 58% din totalul tranzacțiilor.
Gabriel Blăniță, Director Valuation & Advisory Services la Colliers România, a spus: „Chiar dacă tranzacțiile s-au redus ușor, nivelul general nu indică un an slab pentru piața rezidențială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară – inclusiv pe fondul majorării TVA – și s-a stabilizat spre final. Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflației și al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiții, iar achizițiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenția de cumpărare a unei locuințe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”.
Dinamica regională prezintă însă variații notabile. În timp ce majoritatea regiunilor au consemnat scăderi, zona București-Ilfov a înregistrat o ușoară creștere a finalizărilor, oferind un stoc de peste două ori mai mare față de media deceniului anterior pandemiei. Totuși, în Capitală, scăderea numărului de tranzacții a fost de aproape 10%, o evoluție mai pronunțată decât media națională.
Prețurile au continuat să crească moderat, cu o medie de 5% în marile orașe, fiind susținute de oferta limitată și de numărul redus de autorizații de construire noi. Cumpărătorii au devenit însă mult mai selectivi, acordând prioritate locației și eficienței energetice.
