Uniunea Europeană are în plan eficientizarea consumului de energie și reducerea masivă a importurilor din Rusia, ceea ce a readus în prim-plan zona sustenabilității și consumului responsabil al resurselor. Investițiile în clădiri verzi sunt deja dominante în sectorul de birouri, în timp ce legislația în vigoare obligă dezvoltatorii rezidențiali să realizeze clădiri care respectă standardele nearly Zero-Energy Building (nZEB). Toate aceste elemente se înscriu în eforturile de urmărire a indicatorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) ale dezvoltatorilor din piața imobiliară.

Actuala situație în care UE caută soluții pentru a-și asigura suficiența energetică va propulsa domeniul ESG, pentru că necesitatea conservării mediului este acum dublată și de necesitatea stringentă de a economisi bani prin reducerea consumului de energie.

„Practic, nu a existat niciodată o motivație mai mare pentru a investi în ESG și, mai ales, în componenta de mediu. Dar, în condițiile în care presiunea costurilor pentru energie va genera cel mai probabil tensiuni sociale, nu ar trebui uitate nici componentele sociale și de guvernanță din ESG, pentru a atenua aceste tensiuni”, a explicat Alexandru David, head of research în cadrul firmei de consultanță imobiliară JLL România, pentru Real Estate Magazine.

La nivelul pieței europene se observă deja o orientare a ocupanților de clădiri de birouri spre spații cât mai noi, pentru că acestea sunt, uzual, și cele mai eficiente din punct de vedere energetic.

„Odată cu criza energetică, cheltuielile cu utilitățile au devenit foarte importante în alegerea unui spațiu. Desigur, este valabil și reversul, astfel încât clădirile vechi, care nu au beneficiat de îmbunătățiri și eficientizări, vor deveni și mai puțin atractive. Deci este și aici un îndemn pentru a reinvesti în aducerea lor la nivelul tehnic actual”, a mai spus reprezentantul JLL România.

UE a început deja să limiteze importurile de combustibili fosili din Rusia. În acest moment a fost stopat importul de cărbuni, iar gradual se reduce utilizarea petrolului din această țară. Pe partea de gaz natural, Norvegia livrează deja mai mult decât Rusia, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Așadar, orice am face, un lucru este sigur: trebuie să economisim energie electrică, dar trebuie să o economisim într-un mod inteligent. Dacă ne uităm la costurile energiei electrice, există vârfuri de cerere. Și acest lucru este scump, deoarece, în aceste vârfuri de cerere, gazul scump intră pe piață. Prin urmare, ceea ce trebuie să facem este să aplatizăm curba și să evităm vârfurile de cerere. Vom propune un obiectiv obligatoriu pentru reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf. Și vom colabora îndeaproape cu statele membre pentru a realiza acest lucru”, a declarat oficialul european.

Oana Stamatin, ESG chief officer al Colliers în CEE și România, punctează faptul că actualele probleme ale UE în zona securității energetice vor grăbi tranziția către energia din surse regenerabile și reprezintă un argument suplimentar pentru a spori eficiența energetică pe termen lung.

În contextul actual, decarbonizarea mediului construit, una dintre cele mai relevante strategii de ESG, va fi cu atât mai benefică pentru sectorul imobiliar, întrucât implementarea ei nu va presupune doar folosirea de energie regenerabilă, ci și eliminarea treptată a utilizării gazului metan.

„În ultimii zece ani, eficiența energetică a unei clădiri era mai degrabă un factor de diferențiere important (relevant mai ales pentru marile concerne internaționale care erau deja atente la astfel de lucruri). De acum înainte, eficiența energetică, sursele regenerabile de energie, eliminarea treptată a combustibililor fosili vor deveni criterii absolut esențiale pentru o clădire de birouri care dorește să atragă chiriași buni și să poată cere o chirie competitivă”, a precizat Stamatin pentru Real Estate Magazine.

Un centru comercial se va închiria/vinde mai ușor și va avea venituri mai bune dacă va fi eficient energetic, un bloc de locuințe va atrage mai mult interes (deci se va vinde mai scump) dacă va garanta consumatorilor o mai mare siguranță în zona energetică, potrivit acesteia.

Interes tot mai mare pentru obligațiunile sustenabile

Finanțările sustenabile la nivel global au fost tot mai populare în ultimii ani și în această categorie s-au integrat și fondurile obținute de dezvoltatorii imobiliari pentru clădiri verzi. Obligațiuni cu elemente de sustenabilitate în valoare de aproximativ 561 de miliarde de dolari au fost emise în primele opt luni ale acestui an, în scădere față de volumul de 689 de miliarde de dolari înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Good to know

Scădere de 17% a obligațiunilor corporative în primele opt luni din 2022

„Pentru primele opt luni din 2022 se estimează că emisiunile de obligațiuni corporative ESG au scăzut cu 17% comparativ cu aceeași perioadă din 2021, față de o scădere de 31% a emisiunilor globale de obligațiuni corporative. Aceasta este o dovadă că organizațiile corporative au fost capabile să avanseze agenda de sustenabilitate în timpul unor perioade destul de dificile”, susține Coco Zhang, cercetător ESG în cadrul ING Bank.

Aceste instrumente financiare sunt tot mai folosite de companiile imobiliare europene pe fondul ambițiilor UE de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050.

În practică, sustenabilitatea în real estate înseamnă, de cele mai multe ori, ecologic și, într-o măsură limitată, durabil din punct de vedere social. În general, accentul se pune pe limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale clădirilor prin eficiența energetică și consumul de energie ecologică, gestionarea deșeurilor și utilizarea eficientă a apei. Fondurile imobiliare sustenabile din punct de vedere social pe care le vedem în practică sunt, de exemplu, cele care investesc în locuințe la prețuri accesibile, potrivit experților firmei de avocatură Linklaters.

La o extremitate a spectrului se află fondurile imobiliare care doar iau în considerare riscurile de sustenabilitate, adică posibilul impact negativ al schimbărilor climatice (de exemplu, proprietăți imobiliare afectate de inundații) asupra valorii portofoliului fondului.

La mijlocul spectrului se află fondurile care, pe lângă faptul că iau în considerare riscul de sustenabilitate, au în vedere și impactul negativ al activelor imobiliare asupra mediului și/sau a societății. De exemplu, prin faptul că iau în considerare eficiența energetică a clădirii, cum ar fi amprenta de carbon a clădirii, atunci când iau decizii de investiții.

La cealaltă extremitate se află fondurile imobiliare sustenabile în sens strict. Acestea sunt fonduri în care managerul de active stabilește parametri specifici pentru selectarea activelor cu scopul de a aduce o contribuție pozitivă la nivelul mediului și/sau al societății. În practică se mai numesc și fonduri „verzi” (cele axate pe aspectele de mediu). Exemple de fonduri ecologice sunt cele care se angajează să atingă un obiectiv net zero sau cele care investesc în clădiri ecologice ce îndeplinesc cerințele europene în domeniu.