Evoluțiile recente din piața imobiliară românească arată recunoașterea tendinței internaționale de orientare către clădiri verzi, eficiente atât din punct de vedere al energiei utilizate pe termen lung, dar și în ceea ce privește materialele folosite, impactul construcției asupra mediului, amplasamentul și confortul.Cătălin Socol
Capitala este unul dintre centrele regionale cele mai receptive la acest curent, iar dezvoltatori precum Forty Management, One United Properties sau Forte Partners au integrat conceptul clădirilor eco-friendly atât în proiecte rezidențiale, cât și în proiecte de birouri, folosindu-se de principiile de construcție ale mecanismelor internaționale de certificare LEED sau BREEAM, dar și de direcțiile urmărite de Romania Green Building Council.
Organismul de certificare autohton în materie de clădiri verzi, care încurajează integrarea principiilor ecologice în piața construcțiilor, este Consiliul Român pentru Clădiri Verzi(RoGBC). Este vorba despre o asociație nonprofit ce are ca scop încurajarea condițiilor de piață, educaționale și legislative necesare pentru promovarea construcțiilor performante care sunt atât sustenabile, cât și profitabile. Acest organism este acreditat oficial ca „Emerging council” (consiliu emergent) de către World Green Building Council.
Pe lângă București, alte orașe care au devenit gazde ale proiectelor verzi sunt Cluj-Napoca și Timișoara. În cadrul Premiilor BREEAM pentru anul 2019, la categoria premiilor regionale, pentru Europa Centrală și de Est, printre nominalizări s-au aflat și imobile din țara noastră. La categoria proiectelor comerciale aflate deja în folosință, premiul a fost câștigat de un proiect autohton, clădirea de birouri Binarium din Cluj-Napoca, ce a presupus reabilitarea unei vechi fabrici de textile – Flacăra – și reprezintă „un model de regenerare urbană în zone industriale degradate”, conform autorilor. La rândul său, Timișoara s-a remarcat în cadrul galei cu prima fază a complexului de birouri ISHO Offices. O altă construcție aflată în orașul de pe Bega, ce utilizează aceleași principii, este Vox Vertical Village, un imobil rezidențial cu apartamente exclusiviste ce aduce în țara noastră conceptul celebru utilizat de Stefano Boeri Architetti în proiectarea Bosco Verticale (Pădurea Verticală), din Milano, un proiect rezidențial apreciat internațional și care a dat tonul construcțiilor ce integrează vegetația pentru întreg mapamondul.
Prin proiectele sale rezidențiale și office, dezvoltatorul timișorean Mulberry Development a câștigat până acum numeroase premii, cum ar fi Green Office Project in Secondary Cities (premiu pentru proiecte verzi din orașe secundare – n.red.), decernat de Forbes, sau Green Building of the Year (Clădirea verde a anului), acordat de Romania Green Building Council.
Conform companiei, clădirea ISHO Offices din Timișoara și-a propus, de la început, să fie certificată cu standardul de calitate Excelent, prin mecanismul internațional BREEAM, iar atingerea acestei performanțe i-a adus statutul de cea mai verde clădire din vestul României, cât și beneficii importante pentru ocupanții săi, cum ar fi taxe de mentenanță extrem de reduse.
ISHO este un proiect care nu a urmărit doar dezvoltarea unei componente de birouri, ci vizează promovarea conceptului live&work și dezvoltarea, în cadrul aceluiași complex, a altor două componente: cea hotelieră și cea rezidențială. Aspirând să devină un punct de reper pentru piața imobiliară timișoreană, componenta rezidențială a proiectului ISHO urmează să aibă, în total, până la finalizarea integrală, aproximativ 1.200 de apartamente.
Vox Vertical Village va fi un proiect rezidenţial dezvoltat la Timişoara de Werk Property Group, care a construit şi clădirea de birouri ultramodernă Vox Technology Park (investiţie care se ridică la 30 de milioane de euro).
Vox Vertical Village reprezintă primul concept de tip „vertical village” de pe piaţa imobiliară din România. Virgil Tornoreanu, directorul Werk Property Group, a declarat: „Ne-am propus să dezvoltăm un proiect care va redefini stilul de viaţă urban. Vox Vertical Village va reuni toate beneficiile specifice locuirii într-o casă amplasată la sol, într-o zonă cu spaţii verzi ample, dar şi avantajele evidente ale unui proiect modern, într-o clădire cu un grad ridicat de confort și siguranţă. Vox Vertical Village se adresează celor care se află în plină expansiune profesională şi care au un stil de viaţă dinamic, în ton cu dezvoltarea economică fără precedent a oraşului, dar care îşi doresc şi liniştea şi confortul unui cămin aparte”.
Pentru că lucrările sunt avansate, până la finalul anului 2019 vom putea vedea și cum arată primul concept de acest gen din țara noastră. Marius Șchiopotă, managing partner al Hitch & Mosher, agenția exclusivă de vânzări a proiectului, vorbind despre „orașul vertical” din vestul țării, îl consideră „un reper în viața urbană, un reper la nivel național, singularitate, sustenabilitate – din punctul de vedere al unei clădiri rezidențiale”. Proiectul timișorean va fi compus din aproximativ 120 de apartamente și șase penthouse-uri, și va pune la dispoziția viitorilor locuitori spații verzi de peste 6.000 de metri pătrați.
După cum am putut observa și în cazul Bosco Verticale, conceptul unic și abordarea „verde” au adus o plusvaloare considerabilă proiectului. Deși nu este poziționat într-o zonă centrală, iar prețurile apartamentelor din Timișoara au rămas rezonabile de-a lungul ultimilor ani, apartamentele din complex au ajuns să se vândă și cu peste 2.000 de euro, fără TVA, pe metru pătrat util. În acest moment, exceptând acest proiect, prețurile medii pe cartiere se situează în Timișoara între 1.100 și 1.500 de euro pe metru pătrat util, iar acest fapt evidențiază impactul major al conceptului „verde” asupra valorii clădirilor. Nu putem decât spera că, odată cu inovatorul Vox Vertical Village, dezvoltatorii naționali vor înțelege beneficiile acestor proiecte care, dincolo de efectele pozitive pe care le au asupra calității livrate către clienții finali, au și un impact major asupra nivelului de preț ce poate fi obținut la vânzare, prin utilizarea unui astfel de caracter de unicitate – tot mai dorit, atât la nivel mondial, cât și de către cumpărătorii români, care au devenit din ce în ce mai exigenți.
