După o perioadă de cerere ridicată, piața rezidențială din România a intrat în 2025 într-o fază de temperare, marcată de prudența tot mai vizibilă a cumpărătorilor.
Un raport recent al Colliers arată că sentimentul de încredere al consumatorilor a înregistrat cel mai abrupt declin semestrial din ultimii 15 ani, exceptând șocul temporar din timpul pandemiei.
Această deteriorare este descrisă de consultanți ca fiind mai profundă și de durată, alimentată de factori precum încetinirea pieței muncii, instabilitatea politică și schimbările fiscale care reduc puterea de cumpărare.
În primele opt luni ale anului, s-au înregistrat aproape 106.000 de tranzacții cu unități individuale, un nivel similar cu cel din 2024, conform datelor de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Totuși, discuțiile privind majorarea TVA-ului pentru locuințele noi la 21% de la 1 august 2025 au generat volatilitate, iar mulți cumpărători au grăbit tranzacțiile în iulie, făcând din această lună una dintre cele mai active din ultimii ani. Colliers anticipează o scădere a activității în a doua parte a anului din cauza noilor măsuri fiscale și a dobânzilor ridicate.
Pe segmentul prețurilor, presiunile rămân ridicate, mai ales în marile orașe, unde prețurile au înregistrat o creștere medie de aproximativ 5%. Scăderea livrărilor de locuințe cu circa 5% în primul semestru al anului a accentuat decalajul dintre cerere și ofertă în zonele centrale.
Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România, a declarat: „Chiar dacă indicatorii de construcții, autorizații de construire și sentimentul cumpărătorilor arată scăderi semnificative, piața nu se află într-o recesiune comparabilă cu cea din 2009-2010. Mai degrabă asistăm la o normalizare după câțiva ani foarte puternici, în care cererea a depășit constant oferta. Pe termen lung, bazele rămân solide (…) Aceste evoluții arată că piața rezidențială traversează o perioadă de ajustare, nu de declin structural”.
Marile orașe continuă să se confrunte cu un deficit de locuințe și cu supraaglomerare, iar intențiile de achiziție se mențin peste nivelurile dinaintea pandemiei. Ajustările actuale sunt văzute ca o etapă de reașezare a pieței, nu ca începutul unei crize economice majore, o perspectivă susținută și de instituții internaționale precum FMI și Banca Mondială.
