Resursa geotermală ar putea încălzi Bucureștiul, consideră majoritatea specialiștilor din România. În acest sens, de curând, Electrocentrale București (ELCEN) a semnat un Memorandum de Înțelegere cu SAGE GEOSYSTEMS Incorporated, o companie din SUA care dezvoltă tehnologii de valorificare și stocare a energiei geotermale.

Alex Moldovan

Prin acest acord, ELCEN și SAGE au în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate privind implementarea unor tehnologii de utilizare a resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București.

Aceasta este o știre, dar despre rezervele geotermale ale României se vorbește de câteva zeci de ani, fără a fi însă întreprins vreun pas pentru valorificarea lor. Energia geotermală reprezintă una dintre cele mai fezabile resurse în tranziţia verde, iar sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) sunt o soluţie pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, consideră experţii Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG).

Aceştia spun că tehnologia cu buclă închisă, utilizată deja în Canada, Germania şi SUA, prezintă avantaje-cheie semnificative în raport cu sistemul convenţional, printre care se numără absenţa fracturării, posibilitatea de a exploata energia geotermală indiferent de disponibilitatea acviferelor de apă caldă din apropierea centralei de cogenerare, lipsa riscurilor legate de seismicitatea indusă, absenţa oricăror elemente supuse coroziunii/eroziunii/depunerii şi legătura directă între oraşele unde există cerere şi resursele de apă caldă

Sistemul în circuit închis presupune forarea la mare adâncime şi introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300°C. Se introduce apă din sursă proprie în conductele termoconductoare, apă ce va capta căldura rocilor. Apa revine la suprafaţă prin termosifon natural şi ajunge la centrala de cogenerare, unde se produce atât energie electrică, cât şi energie termică.

„Tehnologia abia a apărut şi nu a început să fie încă folosită în România. Companiile de petrol şi gaze care operează în România au capacitatea necesară pentru a asigura transferul de tehnologie de foraj pentru a implementa şi utiliza tehnologia cu circuit închis. Amprenta la sol este foarte mică, nu se ia din circuitul agricol, pentru că trebuie făcută în zone unde există activitate industrială. Nu există fracturare, nu depinde de anotimp. Este un ciclu ce funcţionează 24 de ore, şapte zile pe săptămână, fără probleme”, au explicat experţii FPPG.

Mai multe locaţii din vestul României, aproape de graniţa cu Ungaria, prezintă condiţii geologice adecvate pentru dezvoltarea unor proiecte geotermale şi pentru aplicarea sistemelor de captare a căldurii în circuit închis. Totodată, o serie de orașe din România sunt deja interesate de explorarea şi utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidenţiale, precum Arad, Timişoara, Oradea.

O problemă în implementarea unor astfel de proiecte ar fi însă numărul redus de instalaţii de foraj foarte mari care pot face lucrări de acest fel, la nivel european fiind doar puţin peste 15 astfel de instalaţii, motiv pentru care „există bătaie între ţări pentru a le rezerva”. Costul iniţial al unei astfel de instalaţii este foarte ridicat, de cel puţin 100 de milioane de euro pentru o buclă, însă ulterior, costurile operaţionale sunt foarte mici.

România dispune încă de resurse pe care a uitat să le valorifice în ultimii 30 de ani, fie din comoditate, fie din alte motive. Târziu am început să pricepem că lucrurile pot fi schimbate.

Bucureștiul, care are în continuare cel mai mare sistem centralizat de încălzire din România, este pe punctul de a nu-și putea asigura acest serviciu esențial din cauza costurilor imense. Subvenția pentru căldură și apă caldă trece ușor de jumătatea bugetului celui mai mare oraș din România. Paradoxal, Bucureștiul stă pe un imens rezervor de energie geotermală pe care îl ignoră.

Lucru demonstrat, cu studii aprofundate, de Gabriel Dumitrașcu, președintele Green Tech și unul dintre specialiștii în domeniul termoenergeticii din România.

Good to know

Peste 27 de miliarde de euro alocați pentru stocarea energiei termice în Europa

„Energia termică a fost și este încă considerată Cenușăreasa sistemului energetic. Este un domeniu prost reglementat și marginalizat, cu toate că avem un potențial enorm. Într-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), se precizează că avem o capacitate de stocare energie termică de cel puțin 234.000 GWh, în Europa, în condițiile în care investițiile în domeniu vor crește de patru ori, prin comparație cu anul 2020. Este vorba de nu mai puțin de 27 de miliarde de euro propuși în programele de dezvoltare europene. România, din păcate, nu este prinsă în niciunul din aceste proiecte”, spune acesta.

„În ciuda acestui fapt, am reușit să introducem în București două capacități de generare energie geotermală la o capacitate de circa 22 Gcal, la care adăugate capacitățile de stocare, putem acoperi 80% din necesarul de energie al sectorului 1 din București. Asta înseamnă că nu mai investim în capacități clasice de generare de energie, că avem emisii zero și că avem posibilitatea de a stoca energia. Nu cerem nici subvenții, nici ajutoare de stat, ci o legislație adecvată, respectiv o actualizare a reglementărilor existente. Nu în ultimul rând, cerem să avem acces la fondurile europene, lucru total ignorat în programele actuale”, a adăugat Gabriel Dumitrașcu.

Dar, dincolo de ceea ce se întâmplă în București, important este că resursa geotermală a început să fie valorificată, încet-încet, peste tot acolo unde ea a fost descoperită. Nu mai departe, iată ce se întâmplă în județul Vâlcea, în zona stațiunilor atât de cunoscute de pe Valea Oltului.

Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, a anunțat că în reședința de județ se va putea folosi ca agent termic și apa geotermală de la Călimănești, conducerea municipalității convenind cu o firmă licențiată realizarea unei conducte care să lege orașul de stațiunea de pe Valea Oltului care folosește de ani buni această resursă naturală pentru încălzire.

Firma care deține licența pentru exploatarea apelor geotermale din România s-a angajat să găsească între 25 și 30 de milioane de euro pentru a aduce apa termală de la Călimănești la Râmnicu Vâlcea.

„Este un lucru în proporție de 95% rezolvat, noi urmând să-i eliberăm autorizația pentru realizarea unei conducte pe lângă conducta de apă rece a Apavilului. Conducta va fi una suedeză, care are o pierdere de 0,5°C pe kilometru, ceea ce înseamnă că de la Călimănești la Râmnicu Vâlcea va fi o pierdere de circa 10°C, adică de la temperatura apei termale de 92°C, va ajunge la Râmnic la 82°C. Ca o comparație, apa care vine de la CET Govora și intră în punctele termice nu depășește 68, maxim 70°C. Deci vom putea folosi apa geotermală și pentru încălzirea termică, dar și în zona hotelieră, pentru cei care doresc să-și facă piscine cu apă termală, exact după modelul care s-a făcut la Călimănești”, a afirmat Mircia Gutău.

Edilul-șef al Râmnicului a precizat că este convins că folosirea apei termale pentru încălzirea locuințelor va duce și la o scădere a facturilor la energia termică, prețul de producere și furnizare a energiei din resurse geotermale fiind mai mic față de cel al energiei obținute din alte surse.

Inițiative de acest gen pot apărea în multe alte orașe ale României, dată fiind rezerva de care beneficiem. Avem însă nevoie de legislația adecvată.

Definiţia căldurii geotermale este o problemă esenţială pentru reglementarea adecvată a sectorului. În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiţia „resurselor minerale” sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincţie este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât şi pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare şi monitorizare adecvată a operaţiunilor legate de captarea căldurii geotermale.

Pe baza analizei legislaţiei în vigoare, se poate concluziona că orice nouă încercare de reglementare a definiţiei căldurii geotermale va necesita elaborarea unor norme care să se subsumeze definiţiei utilizate de Legea minelor nr. 85/2003. În plus, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea cu experienţă aprofundată în reglementarea exploatării energiei geotermale şi, în special, în ceea ce priveşte reglementarea operaţiunilor de foraj subteran implicate.

În acelaşi timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiţia petrolului sau a rezervelor de petrol. În plus, în timp ce, în cazul ţiţeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece ea nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare.