Competiția acerbă pentru investiții în Europa Centrală și de Est este tot mai vizibilă pe măsură ce piețele încep un nou ciclu de creștere după scăderile semnificative de volume în anii precedenți. România nu avea cum să facă notă discordantă și deja au fost înregistrate în piață tranzacții de peste 100 de milioane de euro cu proiecte industriale. Proiectele de retail au generat la rândul lor tranzacții importante, în timp ce la birouri activitatea a fost mai diminuată, fiind punctate doar tranzacții de câteva zeci de milioane de euro.
Datele agențiilor ne arată că industrialul a generat aproape jumătate din volumul total al tranzacțiilor de investiții, în timp ce retailul a avut o cotă de aproximativ 30%. Restul cotei a fost împărțit de birouri și alte active comerciale. Modificarea este dramatică dacă ne întoarcem în 2020, când sectorul de birouri ajunsese la o cotă de aproape 90% din zona de tranzacții.
Trebuie avut în vedere că sectorul comercial de real estate nu include și segmentul rezidențial, unde tranzacțiile atrag mai rar cumpărători internaționali.
La nivelul lunii septembrie, tranzacțiile de la nivel local totalizau deja peste 600 de milioane de euro și experții sunt de părere că este posibil să atingem pragul de 1 miliard de euro, deși o cifră mai realistă ar fi undeva la 800-900 de milioane de euro.
Pentru dezvoltatorii de birouri, lipsa interesului pe partea de tranzacții poate fi o problemă mare, în special în cazul grupurilor care doresc să vândă din activele locale. Însă poate fi și un semn de sănătate financiară a proiectelor, care au securizat contracte pe termen lung de închiriere.
În competiția pentru potențialii cumpărători vor ieși în evidență clădirile de birouri din locații ușor accesibile, cu standarde ridicate de sustenabilitate și grad ridicat de ocupare. Acest lucru este valabil la București, cât și la Varșovia sau Budapesta. Însă în București nu trebuie să uităm că există în continuare neclarități privind partea de autorizare a noilor proiecte imobiliare, fie că vorbim de birouri, malluri sau ansambluri rezidențiale. Lipsa de noi birouri poate în mod natural să crească cerințele de preț ale proprietarilor care vor să vândă anumite active în perioada următoare.
Revenind la tranzacții, piața ar putea înregistra un volum dublu față de anul trecut și anumite negocieri ar putea fi încheiate anul viitor, ceea ce va oferi un plus de încredere sectorului comercial și în 2025.
Editorial publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.55.