Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Ungaria, Bulgaria și România ocupă primele trei locuri din punctul de vedere al indiciilor de preț ai producătorilor de construcții pentru locuințe noi, conform datelor Eurostat.
Odată cu creșterea prețurilor la case și a chiriilor, costul locuinței poate fi o povară. Acest lucru poate fi măsurat prin calculul ponderii populației care trăiește într-o gospodărie în care costurile totale ale locuinței reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil. În UE, 10,6% din populația orașelor locuia într-o astfel de gospodărie, în timp ce rata corespunzătoare pentru zonele rurale era de 6,6%.
Cele mai mari costuri cu locuința în orașe au fost observate în Grecia (27,3%) și Danemarca (22,5%), iar cele mai scăzute în Slovacia (2,3%) și Croația (2,6%). În zonele rurale, acestea au fost cele mai mari în Grecia (24,2%) și Bulgaria (18,1%) și cele mai scăzute în Malta (0,2%) și Cipru (0,5%).
O altă modalitate de a vedea dacă locuințele sunt accesibile este prin ponderea costului locuinței în venitul disponibil total. În medie, în UE, circa 20% din venitul disponibil a fost dedicat costurilor locuințelor. Aceasta a fost diferită între statele membre, cu cele mai mari ponderi în Grecia (34,2%), Danemarca (25,4%) și Germania (24,5%).
În ciuda faptului că prețurile locuințelor și chiriile au crescut în perioada 2010-2022, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu restanțe la facturile la ipotecă, chirie sau utilități în UE a scăzut de la 12,4% în 2010 la 9,2% în 2022. Ponderile au scăzut în 22 de state membre și au crescut în 5.
În UE, în 2022, 9,3% din populație nu avea capacitatea de a menține locuința suficient de caldă. Cele mai mari cote au fost observate în Bulgaria (22,5%), Cipru (19,2%) și Grecia (18,7%), iar cele mai scăzute în Finlanda (1,4%), Luxemburg (2,1%) și Slovenia (2,6%).
Circa 1,5% din populația UE nu avea în gospodărie nici o toaletă interioară, nici un duș, nici o baie. Acest lucru a fost cel mai frecvent în România (21,2% din populație), urmată de Bulgaria și Letonia (ambele 7,0%), precum și de Lituania (6,4%).
Privind tendința prețurilor la locuințe între 2010 și 2022, a existat o tendință ascendentă constantă din 2013, cu creșteri deosebit de mari între 2015 și 2022. În total, s-a înregistrat o creștere de 47% între 2010 și 2022. Au fost creșteri în 24 de ani. Cele mai mari creșteri au fost observate în Estonia (+192%), Ungaria (+172%) și Luxemburg (+135%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Italia (-9%) și Cipru (-5%).
Între 2010 și 2022 în UE, inflația a fost de 28%. În această perioadă, inflația anuală a fost clar cea mai mare în 2022, cu 9,2%. A existat inflație în toate statele membre în perioada 2010-2022, cu cele mai mari valori în Estonia (56%), Ungaria (53%), Lituania (49%) și România (47%). Cele mai mici creșteri de preț au fost observate în Grecia (12%), Cipru și Irlanda (ambele 16%).
Costurile locuințelor în comparație cu media UE diferă semnificativ între statele membre. Cele mai mari costuri cu locuința în 2022 în comparație cu media UE s-au înregistrat în Irlanda (cu 112% peste media UE), Luxemburg (87% peste) și Danemarca (82% peste). Cele mai scăzute, pe de altă parte, au fost observate în Bulgaria (63% sub media UE) și Polonia (60% sub).
