Grija pentru timpul, confortul și starea de bine a angajaților se remarcă în diverse zone ale lumii. Călătorind de la Sud la Nord și de la Est la Vest, regăsim atât clădiri de birouri zgârie-nori sau cu o suprafață desfășurată impresionantă, dar și clădiri intime ce găzduiesc sediile unor companii de dimensiuni mai mici.

Cătălin Socol

În România, atunci când vorbim despre clădiri de birouri, imaginea care ne apare în fața ochilor de cele mai multe ori este cea a unui imobil-turn, situat în apropierea multora asemenea, așa cum regăsim și în poli de dezvoltare precum Pipera sau Aurel Vlaicu din București. În zilele noastre, în special companiile multinaționale sau marii angajatori locali ce își au sediul în astfel de clădiri încearcă să creeze un mediu de lucru cât mai prietenos, plăcut, din grijă pentru starea de bine a angajaților. Conștientizând beneficiile unui astfel de mediu, în alte centre dezvoltate s-a remarcat și un alt concept, al clădirilor mici, integrate în peisajul urban. La fel cum în piața rezidențială proiectele boutique cunosc un avânt deosebit, la fel și piața spațiilor de birouri pare să cunoască o răspândire a proiectelor de mici dimensiuni, integrate în zonele centrale ale orașelor.

Good to know

75% din cele mai mari 20 de clădiri de birouri ale lumii sunt construite înainte de anul 2000

Zonele urbane tot mai aglomerate, cum este și Capitala, sau poli de dezvoltare precum orașul Cluj-Napoca au făcut alți dezvoltatori să mizeze pe proiecte care aduc biroul aproape de casă, pentru a limita timpul petrecut în trafic. Dacă, în București, sectorul rezidențial din zona Pipera s-a dezvoltat cu atât mai mult datorită polului de clădiri de birouri de aici, pe piață începe să își facă loc un nou concept. Dezvoltatorul belgian Speedwell, spre exemplu, mizează pe o idee nu foarte răspândită și dezvoltă, prin Record Park, primul proiect mixt din orașul de pe malul Someșului, compus atât din spații rezidențiale, cât și din spații de birouri. One United încearcă o abordare similară în zona Floreasca din Capitală, unde alături de spații rezidențiale aduce atât spații de birouri, cât și un centru comercial.

Pentagonul este cea mai mare clădire de birouri de pe mapamond

Interesant e că cea mai mare clădire de birouri de pe mapamond este, în fapt, o clădire administrativă care concentrează Departamentul de Apărare al Guvernului federal american. Pentagonul a fost construit în anul 1943, cu o înălțime de doar 23,5 metri și șapte etaje, dar întins pe o suprafață de aproximativ 620.000 de metri pătrați. La data finalizării construcției, clădirea reprezenta cea mai mare suprafață construită din lume.

De remarcat este că 75% din cele mai mari 20 de clădiri de birouri ale lumii sunt construite înainte de anul 2000, iar aproape jumătate dintre acestea sunt situate în Statele Unite ale Americii. Bătrânul continent pare să nu fi fost atins de febra imobilelor de birouri sau administrative de astfel de dimensiuni, așa încât niciuna dintre primele 50 de clădiri ale lumii ca arie desfășurată nu se află în Europa. Statele cu cele mai multe clădiri office de mari dimensiuni sunt, pe lângă SUA, Hong Kong, China, Emiratele Arabe Unite și Malaezia.

Clădirea Chrysler din Manhattan a fost cea mai înaltă clădire din lume timp de 11 luni, până să fie depășită de Empire State Building, în 1931

Cele mai vechi două mari clădiri de birouri, din primele de pe mapamond, sunt situate tot în Statele Unite ale Americii, în orașul New York, și au fost, ambele, finalizate în anul 1930. Chrysler Building este un zgârie-nori în stil Art Deco, localizat în zona de est a Manhattan-ului, în cartierul Turtle Bay. Cu o înălțime de 319 metri, structura a fost cea mai înaltă clădire din lume timp de 11 luni, înainte să fie depășită de Empire State Building, în anul 1931.

Finalizat la nivel de structură în același an, 40 Wall Street, cunoscut și sub numele de Trump Building, este un zgârie-nori neogotic de 71 de etaje. La vremea aceea, exista o competiție în orașul american pentru construirea celei mai înalte clădiri nu doar din metropolă, ci din întreaga lume, așa încât proiectul a fost revizuit și clădirea crescută în înălțime față de planul inițial. Ca răspuns, arhitectul lui Chrysler a obținut permisiunea de a instala o spirală lungă de 38 de metri, ce a fost construită în secret în incinta structurii. Vârful de oțel a adus clădirea Chrysler la o înălțime de 319 metri, depășind cu mult înălțimea turnului 40 Wall Street.

The Edge, sediul companiei Deloitte din Amsterdam, a obținut cel mai mare scor BREEAM acordat vreodată: 98,4%

Făcând un salt în timp, după aproape 100 de ani regăsim proiecte de birouri remarcabile, dar care se disting nu prin dimensiuni, ci prin faptul că definesc un spațiu intim, care duce spre un al doilea „acasă” sau reflectă dorința de a ne reapropia de natură și grija față de mediul înconjurător, deteriorat după o eră a industrializării. Astfel, unele dintre cele mai impresionante clădiri de birouri ale secolului XXI sunt clădiri verzi, iar cel mai marcant exemplu este The Edge, din Amsterdam, sediul companiei Deloitte. Aceasta este cea mai verde clădire din lume, potrivit agenției britanice de rating BREEAM, și a obținut cel mai mare scor acordat vreodată: 98,4%. Panourile solare montate generează mai multă energie electrică decât cea utilizată efectiv. Această clădire verde de birouri a fost numită și cea mai inteligentă din lume, deoarece gestionează nu numai mediul de lucru, ci și repartizarea birourilor pentru toți angajații, zilnic. Practic, o zi la The Edge este manageriată cu ajutorul unei aplicații dezvoltate de principalul chiriaș, Deloitte. Din momentul în care te trezești, ești conectat.

Aplicația verifică programul de lucru, iar în momentul în care o mașină intră în parcare, îi alocă deja un loc. În The Edge, distribuirea spațiilor de lucru se face zilnic, prin aplicație, în funcție de programul de muncă din ziua respectivă al fiecăruia. Fie că angajatul este direcționat spre un birou sau o sală de ședințe, aplicația cunoaște preferințele sale vizavi de temperatură și luminozitate. De la un sistem inteligent de distribuire a spațiilor de lucru și sală de sport în interiorul clădirii, destinată angajaților, până la parcări pentru mașini electrice și biciclete, sistem de reutilizare a apei de ploaie, panouri solare ce asigură mai mult decât necesarul clădirii și terase verzi, The Edge este cu adevărat un reper. Pe lângă faptul că furnizează un nivel maxim de confort și eficiență, cea mai verde clădire din lume este și cea mai bine dotată din punct de vedere tehnologic.

Clădirea The Shard din Londra, un oraș vertical în care oamenii pot să trăiască, să lucreze și să se relaxeze

Orașul european cu cele mai numeroase mari, dar și spectaculoase clădiri de birouri este Londra. Unul dintre imobilele office emblematice este The Shard, care atinge puțin peste 300 de metri înălțime. După cum se și promovează, conform site-ului propriu, The Shard „a fost conceput ca o clădire cu multiple utilizări: un oraș pe verticală în care oamenii pot să trăiască, să lucreze și să se relaxeze. Acesta cuprinde birouri de talie mondială, restaurante premiate, un hotel de cinci stele, reședințe exclusiviste și cea mai înaltă galerie de vizionare din Marea Britanie, The View from The Shard, oferind o panoramă la 360 de grade”. Cu 26 de etaje destinate spațiilor de birouri, clădirea are doar zece apartamente. Deși unice prin localizarea în acest veritabil oraș vertical, la cinci ani de la deschidere, multe din apartamente, având prețuri de până la 50 de milioane de dolari, rămăseseră nevândute.

Conform unei analize ESOP, în Capitală urmează să fie livrate în acest an aproape 30 de clădiri de birouri, de clasă A și B+, însumând peste 400.000 de metri pătrați. În București se remarcă tendința de diversificare a polilor, spre puncte accesibile din toate zonele rezidențiale. Zona Politehnica – Regie, cu cele două stații de metrou (Politehnica și Grozăvești), cunoaște cel mai puternic avânt și s-a transformat complet în ultimii doi ani, cu proiecte precum The Bridge, Campus 6, AFI Park, Orhideea Towers sau Business Garden Bucharest, care va avea și o grădină suspendată. 

Articol publicat în Real Estate Magazine, Nr. 25, Martie 2019