Cea de-a doua zi a TILIA Summit, forumul de referință desfășurat la Iași, a fost dedicată explorării mecanismelor complexe de finanțare necesare pentru a susține ambițiile de dezvoltare urbană ale României.
Într-un context în care alocările bugetare naționale pentru infrastructură sunt deja supracontractate până în anul 2040, parteneriatul public-privat (PPP) a fost identificat ca fiind singura alternativă viabilă pentru proiectele de anvergură.
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a deschis discuțiile despre eficiența modelului PPP într-un context de volatilitate politică. Acesta a subliniat că, în ciuda provocărilor, există deja exemple funcționale de parteneriate, însă succesul acestora pe termen lung depinde de capacitatea de a transfera responsabilitățile și de a crea infrastructură pe perioade de 20-30 de ani .
„Am realizat PPP-uri și consider că cel mai important aspect este furnizarea serviciului public, autorizații, avize, în cel mai scurt timp posibil”, potrivit acestuia.
Jurca a atras atenția asupra fragmentării decizionale la nivel central, care rămâne un obstacol major. Pentru a contracara această problemă și a încuraja primăriile, Guvernul a prevăzut o provizionare de 25 milioane de euro pe o perioadă de trei ani, fonduri destinate special autorităților locale pentru a demara și a pregăti infrastructura minimă necesară proiectelor de tip PPP.
Ciprian Ciucu, primar general al Municipiului București, a propus o redescoperire a identității urbane europene, definită prin conceptul de „oraș sufragerie”, un spațiu primitor, orientat către oameni. Acesta a dat ca exemple de bune practici municipiile Cluj-Napoca, axat pe pietonalizare și transport alternativ, și Oradea, recunoscut pentru parcările subterane și politicile coerente pe termen lung .
Ciucu a evidențiat dificultățile specifice Bucureștiului, unde existența a șapte viziuni administrative diferite (Primarul General și cei șase primari de sector) îngreunează implementarea unui plan unitar. În viziunea sa, prioritatea trebuie să fie transportul în comun pentru a atinge standardele de calitate a aerului și estetică urbană specifice Europei. „Starea unui oraș îți afectează direct sănătatea mintală”, a afirmat acesta, subliniind că Primăria Capitalei urmărește atragerea investitorilor privați pentru modernizarea clădirilor aflate în patrimoniul primăriei, inclusiv prin mecanisme PPP, deoarece bugetul public nu poate acoperi singur aceste necesități.
Capitalul este disponibil, lipsește structurarea proiectelor
Instituțiile financiare internaționale au confirmat că disponibilitatea fondurilor nu reprezintă o problemă pentru România. Victoria Zinchuk, director pentru România în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a declarat că anul trecut banca a investit o sumă record de 1 miliard de euro în România, demonstrând încrederea în piața locală. Zinchuk a menționat că sectorul privat deține expertiza necesară pentru a propune proiecte bancabile.
Această opinie a fost susținută de Venera Vlad, director asociat, Infrastructură, Europa în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a afirmat: „Provocarea României nu mai este lipsa finanțării, ci capacitatea orașelor de a aduce laolaltă proiecte bine structurate care să fie finanțate”.
Marcelo Castellanos, CEO IFC România, a adăugat că analizele recente indică faptul că cadrul legal din România este deja suficient de bun pentru a susține o activitate mai intensă în sfera PPP-urilor.
Inițiativele locale: De la mobilitate la economia circulară
Panelul dedicat primarilor a scos în evidență proiecte concrete de transformare. Constantin Toma, primar al Municipiului Buzău, a prezentat obiectivul de a transforma orașul într-un centru principal al economiei circulare până în 2030, prin implementarea a 27 de proiecte majore, inclusiv primele piste speciale pentru autobuze din țară și desființarea a 1.000 de locuri de parcare pentru a prioritiza transportul public.
În Iași, Primarul Mihai Chirica a evidențiat investițiile masive în transportul public (înlocuirea a 100 de autobuze prin împrumuturi BERD) și reabilitarea clădirilor istorice. Totodată,
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a subliniat că județul devine un pol economic și social puternic, beneficiind de capitalul uman reprezentat de cei 60.000 de studenți și de finalizarea autostrăzilor A7 și A8 până la sfârșitul deceniului.
Viitorul PPP în România: Actualizarea cadrului pentru proiecte mixte
Discuțiile tehnice finale au vizat necesitatea unor mecanisme noi pentru proiectele de tip mixed-use, care combină funcțiunile publice cu investițiile private. Marius Perșenea, head of financing department la IULIUS, a subliniat că astfel de proiecte trebuie integrate coerent pentru a maximiza beneficiile comunitare. Sebastian Costea, Manager în cadrul IULIUS, a punctat necesitatea unui mecanism de consolidare a terenurilor și a unor garanții clare pentru partenerii publici pentru a asigura calcule echitabile .
Concluzia summitului a fost reîntărită de Marcel Heroiu, reprezentantul Băncii Mondiale, care a amintit de alocarea de 70 miliarde de euro prin noua programare financiară a UE pentru România.
