Tranzacțiile cu locuințe individuale au depășit considerabil nivelurile pre-pandemice. În acest context, seria de date recent actualizată de Eurostat privind încrederea consumatorilor arată că intenția de a achiziționa sau construi o locuință în următoarele 12 luni a fost aproape de niveluri record în primul trimestru al lui 2024.
„Prima jumătate a anului s-a dovedit interesantă din punctul de vedere al cererii, cu toate marile orașe înregistrând vânzări rezidențiale semnificativ mai mari decât în 2023, iar Bucureștiul raportând o creștere de aproximativ 22%. Deși indicele a scăzut ușor, acesta se menține mult peste media istorică, sugerând un interes de cumpărare peste medie. Mai mulți factori economici favorizează condițiile pentru cumpărători, de la accelerarea creșterii salariale – care a depășit din nou inflația – la reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, cu două decizii luate deja și alte acțiuni posibile în viitor, pe măsură ce inflația continuă să scadă”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Datele finale pentru 2023 confirmă o ușoară scădere a livrărilor totale de locuințe față de 2022, cu aproximativ 71.000 de unități livrate comparativ cu 73.000 în anul precedent. Cu toate acestea, 2022 a marcat un record absolut, astfel încât rezultatele din 2023 rămân destul de solide. În plus, consultanții Colliers subliniază un detaliu interesant: livrările în zonele urbane au crescut în comparație cu 2022, stabilind un nou record, în timp ce scăderea generală s-a datorat în principal reducerii construcțiilor rezidențiale finalizate din zonele rurale.
Evoluția generală a economiei ridică anumite semne de întrebare cu privire la perspectivele pe termen scurt ale pieței imobiliare. Prognozele economice pentru 2024 au fost semnificativ revizuite în scădere, iar creșterea economică a României în prima jumătate a anului a fost sub 1%, contrar așteptărilor inițiale. Această situație este influențată atât de încetinirea consumului privat, cât și de evoluția negativă a partenerilor comerciali ai României, în special din zona euro. În plus, creșterea importurilor a tras economia în jos, iar scăderea cererii globale afectează sectoare esențiale, precum IT-ul și producția industrială.
„În perspectivă, ceea ce am afirmat la începutul anului rămâne în mare parte valabil, deoarece condițiile pentru creștere pe termen lung sunt încă prezente. Orașele din România se confruntă cu o supraaglomerare semnificativă în comparație cu cele din regiune și Europa de Vest, iar migrația din zonele rurale și orașele mici către marile metropole continuă. Totodată, ciclul de relaxare monetară al băncii centrale ar trebui să sprijine ipotecile pe termen lung, cu efecte mai vizibile începând din 2025. Piața muncii, solidă, susține creșterea salariilor. În plus, datorită migrației, populația României a început să crească ușor în ultimii ani, inversând o tendință de lungă durată. Pe termen mediu, este posibil să asistăm la o diminuare a accesibilității locuințelor în raport cu salariile, însă scăderea costurilor ipotecare ar putea oferi un anumit respiro cumpărătorilor”, punctează Gabriel Blăniță, explicând că piața rezidențială a surprins prin reziliența sa.
