Piața rezidențială din România a intrat într-o etapă de temperare după mai mulți ani de creștere accelerată, însă nu există semnale care să indice o corecție semnificativă a prețurilor sau a activității de tranzacționare, potrivit celui mai recent raport al Colliers.
În prima jumătate a anului 2026, Bucureștiul a recuperat mare parte din ritmul lent înregistrat la începutul anului, încheind semestrul cu aproximativ 2% mai puține tranzacții cu apartamente comparativ cu perioada similară din 2025. La nivel național, scăderea a fost de circa 9%, însă piața rămâne peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Factorii care influențează deciziile cumpărătorilor sunt inflația ridicată, costurile de finanțare și atenția crescută acordată costului total al locuirii.
Evoluțiile diferă tot mai mult între marile centre urbane. În timp ce Cluj-Napoca și Iași au înregistrat scăderi ale tranzacțiilor de aproximativ 16%, respectiv 11%, Timișoara a raportat o creștere de circa 3%, reflectând impactul diferit al accesibilității și ofertei disponibile asupra cererii locale.
Oferta limitată de locuințe noi continuă să susțină piața. În 2025 au fost livrate la nivel național aproximativ 59.000 de locuințe, cel mai redus nivel din ultimii opt ani, însă Bucureștiul oferă semnale pozitive pentru următorii ani, după ce suprafața autorizată pentru dezvoltări rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026.
„Nu vedem o scădere uniformă a pieței, ci mai degrabă diferențe tot mai mari între proiecte și orașe. Cumpărătorii sunt mai atenți la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde și ce construiesc. În București, creșterea autorizațiilor este un semnal bun pentru oferta viitoare, dar efectele nu se vor vedea imediat”, a declarat Gabriel Blăniță, director | valuation & advisory services la Colliers România.
În acest context, prețurile rezidențiale continuă să fie susținute de oferta redusă, însă diferențele dintre proiecte devin tot mai vizibile. Locuințele noi, eficiente energetic și bine conectate la infrastructură au performanțe superioare, în timp ce proiectele mai slab poziționate sunt nevoite să recurgă la discounturi și stimulente comerciale pentru a menține ritmul vânzărilor.
