(P) Pentru Mădălina Elena Toma, fondatoare ArhiTem Studio, arhitectul este și un coordonator strategic care anticipează riscurile și protejează investiția dezvoltatorilor. Aflăm, în următorul interviu, de ce o echipă bine construită poate face diferența dintre improvizație și control – și, implicit, dintre pierderi și eficiență.

Ce ar trebui să știe dezvoltatorii și cumpărătorii despre rolul real al arhitectului, dincolo de partea de design?

Cred că una dintre cele mai mari confuzii din piață este că arhitectul e perceput doar ca fiind cel care desenează fațade. În realitate, rolul său este mult mai complex: este cel care structurează întregul proiect din punct de vedere tehnic, legal, funcțional și economic.

Arhitectul este, în esență, un manager de riscuri. Un arhitect bun nu doar propune o imagine, ci previne erori. El înțelege reglementările, corelează specialitățile, anticipează riscurile din execuție și pune ordine într-un proces care, altfel, poate deveni haotic. De aceea spun că arhitectul este un garant al calității investiției – nu pentru că adaugă costuri, ci pentru că reduce pierderile, unele invizibile la început, dar foarte evidente în timp.

Cum a apărut ArhiTem Studio și ce v-a motivat să construiți un birou de arhitectură orientat spre proiecte complexe și cu responsabilitate urbană?

ArhiTem Studio a apărut din nevoia de a face arhitectură responsabilă, nu doar estetică – o arhitectură care contează cu adevărat. Nu ne-am dorit doar clădiri, ci spații care funcționează, rezistă și au sens pentru oamenii care le folosesc.

La început, motivația nu a fost să construiesc un birou mare, ci unul corect, care să își asume proiectele până la capăt, inclusiv în zonele mai dificile, precum avizarea, coordonarea și relația cu autoritățile. În timp, direcția s-a conturat natural către proiecte complexe, pentru că acolo simțeam că este adevărata provocare și că putem aduce cu adevărat valoare, contribuind la modul în care clădirile funcționează în oraș și în viața oamenilor.

Care au fost cele mai dificile proiecte pe care le-ați coordonat alături de echipă?

Cele mai mari provocări nu au fost neapărat de ordin tehnic, ci de ordin contextual. Portofoliul nostru este unul robust, construit pe parteneriate pe termen lung. Lucrăm cu lideri de piață precum Lidl sau Kaufland – unde asigurăm adaptarea conceptelor internaționale la contextul local –, dar și cu autorități publice locale, primării, consilii județene și dezvoltatori români sau internaționali.

Proiectele care implică zone protejate sau clădiri de patrimoniu necesită o negociere constantă între dorința de modernizare și obligativitatea conservării. De asemenea, coordonarea proiectelor de mari dimensiuni, unde trebuie să aliniezi toate specialitățile sub presiunea unor termene strânse, reprezintă testul suprem pentru coeziunea echipei noastre. Proiectele din zona medicală, de exemplu, au fost provocatoare tocmai pentru că nu lasă loc de compromis, obligându-te să fii riguros și coerent.

Unde apar cele mai frecvente blocaje în piața imobiliară și cum poate o echipă bună de arhitecți să le prevină?

Diferența între un proiect reușit și unul problematic stă în capacitatea echipei de a anticipa problemele înainte ca ele să ajungă pe șantier. În zonele cu regim special, experiența echipei este vitală; o documentație superficială nu înseamnă doar un aviz respins, ci blocarea capitalului investitorului pentru luni sau chiar ani de zile.

Cele mai frecvente blocaje apar la intersecția dintre documentație și execuție, adesea din cauza încercării de a construi concepte spectaculoase fără a avea în spate o documentație tehnică (P.Th.) completă. ArhiTem Studio previne aceste situații prin abordarea integrată: noi nu livrăm doar conceptul, ci urmărim proiectul până la ultima finisare. Ne asigurăm prin „proiectare pentru execuție” că ceea ce am desenat este fezabil, sustenabil și se încadrează în bugetul agreat.

Cum vedeți evoluția pieței imobiliare din România și ce rol vor avea în viitor birourile de arhitectură care lucrează integrat?

Cred că piața va continua să se maturizeze printr-o selecție mai clară a proiectelor și a actorilor implicați. Birourile de arhitectură care vor avea un rol relevant sunt cele care lucrează integrat pe întreg procesul: de la concept și avizare, până la coordonare și execuție. Pe măsură ce reglementările devin tot mai stricte (norme nZEB, certificări verzi, regenerare urbană), dezvoltatorii vor căuta birouri care pot gestiona întreg ciclul de viață al proiectului.

Birourile care au o abordare strategică nu vor mai fi simple „prestatoare de servicii”, ci consultanți de business care transformă viziunile antreprenoriale în realități urbane de succes, durabile și profitabile.

Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.58.