Sectorul construcțiilor din România a înregistrat o creștere de aproximativ 12% în primele cinci luni ale anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, menținându-se printre principalele motoare ale economiei, potrivit celui mai recent raport al Colliers.
Creșterea a fost alimentată de avansul de aproximativ 16% al lucrărilor rezidențiale și de majorarea cu circa 14% a proiectelor de infrastructură, inclusiv drumuri, căi ferate și spitale. Acestea generează mai mult de jumătate din activitatea pieței, în timp ce segmentul nerezidențial a avansat cu circa 6%, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al prudenței investitorilor privați.
„Ritmul din acest an arată că piața construcțiilor rămâne foarte activă, dar dependența de investițiile publice este tot mai importantă”, a spus Alexandru Atanasiu, partner | head of construction services la Colliers. Acesta a subliniat că investitorii acordă o atenție tot mai mare controlului costurilor și managementului riscurilor, într-un context marcat de prețuri volatile la materiale și finanțare scumpă.
Potrivit raportului, România și-a consolidat poziția de lider european în ceea ce privește contribuția construcțiilor la PIB, sectorul reprezentând aproximativ 8,6% din economie în 2025, față de o medie europeană de circa 5%. Expunerea sistemului bancar asupra industriei a continuat să crească, creditele acordate companiilor din construcții depășind 54 de miliarde de lei la finalul primului trimestru din 2026.
În același timp, companiile se confruntă cu noi provocări. Majorarea prețurilor materiilor prime, inclusiv a cuprului, introducerea mecanismului european CBAM și menținerea dobânzilor la niveluri ridicate pun presiune asupra marjelor și fluxurilor de numerar. Termenele lungi de plată din proiectele publice și deficitul de forță de muncă accentuează dificultățile operaționale ale constructorilor.
Consultanții avertizează că una dintre cele mai mari provocări rămâne continuitatea proiectelor finanțate prin fonduri europene. Unele investiții de infrastructură ar putea necesita finanțare suplimentară de până la 10-15 miliarde de euro după expirarea termenelor asociate PNRR, în condițiile în care bugetul de investiții publice pentru 2026 depășește 160 de miliarde de lei.
