Piața cinematografică din România a atins un nivel record în 2025, veniturile totale ajungând la aproximativ 63 de milioane de euro. Această valoare reprezintă o creștere de 16% față de anul 2024 și depășește cu circa 10% media înregistrată în perioada de dinaintea pandemiei.
Evoluția surprinzătoare vine într-un context economic marcat de presiuni asupra costurilor și o scădere a puterii de cumpărare, factori care au determinat consumatorii să își schimbe prioritățile.
Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers Romania, a spus: „Pentru proprietarii de centre comerciale, aceste schimbări de comportament se traduc printr-o nevoie de adaptare a mixului de chiriași, inclusiv din zona de relaxare accesibilă. Componenta de entertainment și leisure – cinematografe, restaurante sau alte formate de experiență – revine în topul ancorelor pentru atragerea și menținerea traficului, într-un context în care retailul tradițional este mai volatil și mai sensibil la evoluțiile economice”.
Deși prețul biletelor a crescut cu peste 60% comparativ cu perioada pre-pandemică, cinematograful rămâne una dintre cele mai accesibile forme de relaxare. În timp ce cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată, haine sau bijuterii au fost reduse, traficul în centrele comerciale a fost susținut de apetitul pentru experiențe de divertisment.
Silviu Pop, Director Romania Research la Colliers, a spus: „În perioade mai dificile, oamenii reduc cheltuielile pentru produse precum haine sau bijuterii, economisesc mai mult și caută variante mai accesibile de relaxare. Acest fenomen nu este specific doar României, fiind observat și în alte piețe în perioade similare de incertitudine economică. Însă economia locală dă semne de reziliență și, cu toate că există dificultăți punctuale, piața muncii rămâne relativ stabilă, atenuând din efectele asupra consumului care ar putea conduce la o recesiune comparabilă”.
Schimbarea comportamentului de consum afectează și alte segmente ale sectorului de retail. Restaurantele și barurile au raportat scăderi ale volumului de produse vândute de peste 10%, semn că publicul alege să iasă mai rar în oraș. Pentru proprietarii de spații comerciale, această tendință impune o adaptare a mixului de chiriași spre zona de entertainment.
