O nouă cale ferată lungă de 870 de kilometri ar urma să lege țările baltice de Polonia, fiind unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură de transport pe care le finanțează Uniunea Europeană.

Cunoscut drept Rail Baltica, proiectul ar urma aibă un cost de construcție estimat la 5,8 miliarde de euro, însă beneficiile pentru economiile locale și cele ale statelor membre s-ar ridicat la peste 18 miliarde de euro, potrivit unui studiu E&Y. Mai mult, investiția va genera aproximativ 13.000 de locuri de muncă în construcții și va mobiliza alte 24.000 de locuri de muncă în mod indirect.

Pe scurt, vorbim despre cel mai mare proiect de infrastructură din regiunea baltică dezvoltat în ultimii 10 de ani. Va fi construită o cale ferată dublă, electrificată, cu ecartament european care va conecta Varșovia cu Kaunas, Riga și Talinn. Aceasta va fi utilizată atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru cel de pasageri, fiind un nou culoar economic între nordul și estul Europei. De asemenea, în actualul context geopolitic, noul proiect feroviar va eficientiza și transporturile de ordin militar în regiune.

Comisia Europeană a alocat deja în vara anului trecut o finanțare de 394 de milioane de euro pentru proiect în Lituania. Totodată, la începutul acestui an a fost semnat primul contract de construcție în Estonia. Structura de finanțare a întregii investiții prevede ca cele trei state să asigure o co-finanțare de 15% din valoarea Rail Baltica, în timp ce restul va fi acoperit din bani europeni, în special prin Facilitatea Connecting Europe (CEF).

Statele baltice sunt proprietarii infrastructurii viitoare a Rail Baltica. Coordonatorul central și organizația care va livra proiectul este RB Rail AS, cu sediul la Riga. Corpurile naționale de implementare, Rail Baltic Estonia din Estonia, Eiropas Dzelzceļa līnijas din Letonia și LTG Infra din Lituania, sunt responsabile pentru construcția națională a căilor ferate, proiectarea și construirea stațiilor și terminalelor internaționale și regionale ale Rail Baltica sub supravegherea companiei de proiect.

Good to know

Ruta Rail Baltica va deveni operațională în 2030

„(…) Acest proiect de importanță excepțională câștigă din ce în ce mai multă forță, apropiindu-ne de cel mai important obiectiv: deschiderea primelor secțiuni de la Kaunas la Riga cât mai curând posibil și conectarea regiunii Baltice la rețeaua feroviară europeană comună,” a declarat ministrul lituanian al transporturilor și comunicațiilor, Marius Skuodis.

Fondurile vor fi folosite pentru construcția căii ferate și a structurilor sale de la Kaunas spre granița cu Letonia: construcția trecerii și a structurilor de inginerie, drumuri de acces în secțiunile Kaunas-Šveicarija și Šėta-Ramygala, lucrările pregătitoare, supravegherea tehnică, evaluarea riscurilor și siguranței, evaluarea conformității și celelalte activități legate de dezvoltare.

Fondurile suplimentare vor fi utilizate și pentru activități de achiziție de teren în două secțiuni: nodul feroviar Kaunas și secțiunea de la Kaunas la granița Lituania-Polonia.

Lucrările de construcție au demarat în anul 2020 și ar trebuie să fie finalizate până în 2030, conform țintelor asumate în proiect. Rail Baltica va include și trei terminale multimodale, șapte stații pentru pasageri și conexiuni cu aeroporturile și porturile din cele trei state. Vitezele de transport se vor ridică la 249 km/h în cazul trenurilor de pasageri, în timp ce trenurile de marfă vor putea călători cu până la 120 km/h.

Good to know

Rail Baltica are un buget de dezvoltare de peste 5 miliarde de euro

S-au împlinit deja trei ani de la deschiderea șantierului pentru Rail Baltica Riga Central Hub. Acesta ar urma să devină cel mai important hub pentru pasageri din regiune.

La finalul anului trecut, s-a instalat primul arc al stației din Riga, la o înălțime de 30 de metri. În continuare se lucrează la construcția structurii acoperișului stației. Compusă din mii de țevi de oțel, fiecare formând o rețea tridimensională unică, interconectată prin noduri de oțel, aceste elemente sunt remarcabile atât în ceea ce privește dimensiunile lor, cât și plasarea strategică, notează constructorii.

Ce volum de mărfuri se transportă pe cale feroviară în țările baltice

Potrivit unei publicații Rail Baltica, rețeaua feroviară din statele baltice a fost istoric folosită în mare parte pentru a transporta mărfuri de tranzit din est către porturile maritime ale celor trei țări. Cu toate acestea, rolul tranzitului a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a cantității de mărfuri transportate pe cale ferată. Mai mult, cota de transport feroviar în traficul intern de mărfuri a continuat să scadă în toate cele trei țări baltice pe fondul flexibilității mai mari oferite de transportul rutier. Potrivit statisticilor naționale, cota traficului de mărfuri interne transportate pe cale ferată în 2022 a fost de 39% în Estonia, 21% în Letonia și 24% în Lituania.

În același timp, a existat o scădere masivă a cantității de mărfuri transportate pe cale ferată din Rusia și Belarus. Aceasta se datorează situației geopolitice și sancțiunilor impuse celor două țări. Letonia a importat aproximativ 30 de milioane de tone mai puțin din cele două țări în 2022, în comparație cu 2018. În Lituania, volumul a scăzut cu 18 milioane de tone, în timp ce în Estonia a scăzut cu șase milioane de tone.

În același timp, importurile pe cale ferată către statele baltice din Kazahstan au crescut de 4,5 ori în 2002 față de anul precedent, atingând un volum total de patru milioane de tone. Marea majoritate a acestor bunuri au fost livrate în Letonia (o creștere de la 0,27 milioane de tone în 2018 la 3,61 milioane de tone în 2022). Estonia a crescut importurile feroviare din Kazahstan de la 51.000 de tone la 184.000 de tone în aceeași perioadă. Lituania a primit 214.000 de tone de mărfuri din Kazahstan în 2022, ceea ce reprezintă de cinci ori mai mult decât în 2021.

Totodată, distanțele relativ scurte dintre cele trei state baltice, o rețea feroviară nepotrivită pentru transportul Nord-Sud, reglementări naționale și cerințe divergente – toate acestea au complicat semnificativ transportul feroviar transfrontalier pe rețeaua existentă. Noul coridor Rail Baltica va reduce timpul de călătorie și va asigura un transport transfrontalier fără probleme. Însă, până când acesta va fi gata, transportul rutier va rămâne principala modalitate de transport a mărfurilor între Estonia, Letonia și Lituania, concluzionează experții unei publicații oficiale a Rail Baltica.

Informații cheie despre Rail Baltica

• Cel mai important proiect de infrastructură din regiunea baltică în ultimii 100 de ani
• Perioadă de construcție de 10 ani
• Pentru traficul de pasageri și marfă
• Lungime: 870 km
• Ecologic – alimentat cu electricitate, produce mai puțin zgomot și vibrații
• Viteză maximă: 249 km/h (pentru pasageri), 120 km/h (pentru marfă)
• Investiție de peste 5 miliarde de euro în regiune
• Implementat de Estonia, Letonia, Lituania
• Face parte din coridorul TEN-T Marea Baltică
• Finanțat de UE (CEF), Estonia, Letonia, Lituania
• Asigură intermodalitate/multimodalitate
• Interoperabilitate completă și finalizarea coridorului de transport mai larg Marea Baltică – Marea Nordului până în 2030

Sursă: RailBaltica.org

Material publicat inițial în Real Estate Magazine, nr.54.