Despre cum eșuează majoritatea companiilor în a-și comunica activitatea de responsabilitate socială

Să comunici despre fapte bune ar trebui să fie floare la ureche. Ce poate fi mai nobil decât o organizație care își ia în serios rolul în societate și alege să dea înapoi celor care îi alimentează creșterea? Deși pare un win-win evident, în ultimii ani, proiectele de CSR și promovarea acestora au devenit adevărați saci de moară, atât pentru companiile care le inițiază, cât și pentru orice PR-ist, consultant de imagine sau agenție, implicați în acest demers. Dacă aș avea un bănuț pentru fiecare ocazie când am auzit: „nu încă un comunicat despre CSR!”…   

Cum au ajuns companiile să traverseze acest curios fenomen de alienare față de publicul lor, atunci când vine vorba de responsabilitate socială? La o primă vedere, e un paradox: cu cât te străduiești mai mult, cu atât obții un angajament mai mic din partea audienței vizate și o vizibilitate mai timidă și mai nișată în mass-media. Când și cum s-a produs această ruptură între cei care fac bine și beneficiarii actelor lor?

Impactul social în real estate

Spre deosebire de ONG-uri, majoritatea companiilor nu pot tăia prea adânc în marja de profitabilitate pentru a atinge gradul de implicare pe care comunitatea îl așteaptă din partea lor. Sectorul imobiliar nu este o excepție – de aceea, strategia de impact social a oricărui dezvoltator sau investitor trebuie corelată cu cheltuielile și veniturile anticipate.

„Rechinii imobiliari” sunt deseori acuzați că bătătoresc calea marilor companii internaționale către micile comunități, sufocând astfel inițiativa locală. O asemenea percepție cu greu poate fi contracarată prin finanțarea unei burse la centrul universitar din localitate sau prin găzduirea unui eveniment dedicat antreprenoriatului – acestea sunt exact genul de tactici care stârnesc mai degrabă scepticism și indignare din partea celor pe care ar trebui să îi sprijine.

În loc să încerce să pună un plasture peste consecințele activității sale, dezvoltatorul ar putea să abordeze problema cu onestitate și angajament. Există mulți tineri în oraș, cu idei și inițiativă, care ar avea nevoie de un spațiu în care să își pună planurile în aplicare; numeroase business park-uri au o rată de neocupare de aproximativ 10%, spațiu generator de costuri și mai puțin de beneficii. Cele două aspecte se pot concilia constructiv prin crearea unui incubator de afaceri în cadrul centrului sau clădirii de birouri.

De ce este sustenabil?

Pentru că este intrinsec produsului și activității de bază a companiei inițiatoare – spațiul există și este o coordonată principală a afacerii dezvoltatorului, la fel și costurile asociate menținerii acestuia în condiții optime.

Pentru că este flexibil – un astfel de hub se poate expanda sau comprima, cât și reloca, în funcție de disponibilitățile de spațiu ale companiei-gazdă.

Pentru că este generator de business pe termen lung – dintre 100 de companii incubate în cinci ani, una sau două pot fi următorii chiriași ai clădirii care le-a găzduit dezvoltarea.

Pentru că prezintă beneficii și pentru alți chiriași – un incubator de afaceri constituie o pepinieră de talente și pentru celelalte companii, care pot identifica astfel tineri cu inițiativă care să aducă un suflu nou operațiunilor acestora la nivel local și nu numai.

Concentrându-și eforturile asupra acelor probleme care contează pentru societate, într-un mod onest și transparent, companiile pot obține rezultate reale, măsurabile, și un angajament mai mare din partea publicului vizat, pentru că acesta se regăsește în misiunea companiei și se identifică cu aceasta.

O consecință firească a unei strategii coerente de impact social este consolidarea identității corporative și o diferențiere puternică față de proiectele concurente. Totuși, pentru a-și păstra autenticitatea, compania ar trebui să privească branding-ul și notorietatea drept beneficii colaterale și nu ca principale ținte ale elaborării unei strategii de impact social.

Finanțare pentru orașe inteligente

Fondul de investiții Urban.us se pregătește să încheie o rundă de finanțare de zece milioane de dolari destinată continuării investițiilor în startup-uri orientate către îmbunătățirea stilului de viață urban prin proiecte de mobilitate, infrastructură, mediu, utilități și administrație.

Orașele sunt responsabile pentru 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din întreaga lume, conform celui mai recent raport al Habitat – programul Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare urbană. Până în 2050, se anticipează o dublare a populației urbane, ceea ce poate determina o creștere proporțională a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu impact dramatic asupra calității vieții. Misiunea Urban.us este să investească în companii ale căror soluții au potențial de scalare rapid și pot influența pozitiv aproximativ 100 de orașe în următorii cinci ani.