În marja TILIA Summit, desfășurat la Iași, liderii din administrația publică și experții din sectorul imobiliar au abordat una dintre cele mai presante probleme urbane ale României: lipsa unui cadru coerent pentru locuințele accesibile.
În prezent, România nu deține o definiție clară pentru conceptul de locuință accesibilă, fapt ce îngreunează crearea unor programe de finanțare dedicate.
Kövér Orsolya Mária, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a declarat: „Lucrăm la criterii pentru a defini ce înseamnă locuință accesibilă și cui i se adresează. Ar putea fi un set de criterii bazate pe venit, cu o distincție clară pentru locuințele accesibile”.
Aceasta a subliniat că, deși dorința de proprietate este încă foarte puternică în România, este necesară dezvoltarea unor facilități pentru apartamentele destinate închirierii.
Adriana Păcuraru, director al Direcției de Programare din cadrul Direcției Generale de Management, Reziliență și Fond Social pentru Climă din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a adăugat: „Locuințele accesibile reprezintă o provocare sistemică. Acest concept a evoluat; nu este vorba despre prețul locuinței, ci despre costul total al vieții. Trebuie să facem legătura cu serviciile sociale și educația”.
Reprezentanții sectorului privat susțin că industria este pregătită să livreze, însă are nevoie de politici urbane clare și acces la terenuri.
Ecaterina Chirilenco, reprezentant al Asociației Investitorilor Imobiliari din România (AREI), a punctat: „Există un apetit al pieței și este pregătită să asigure capacitatea de a livra unități de locuințe accesibile. Dezvoltatorii văd că un proiect atractiv trebuie să aibă o anumită limită pentru marjele de profit”.
Chirilenco a menționat Parteneriatul Public-Privat (PPP) ca fiind mecanismul esențial pentru partajarea riscurilor, oferind ca exemplu modelele din Viena, unde accesibilitatea este tratată ca element de infrastructură.
Lipsa standardizării rămâne însă principalul obstacol în calea competitivității europene a orașelor românești.
Ivana Katurić, director la Urbanex, a sugerat că modelul de închiriere bazat pe cost, care limitează profitul în favoarea sustenabilității pe termen lung, ar putea funcționa cu succes în România, similar piețelor din Austria sau Olanda.
Statul se concentrează pe digitalizare și actualizarea legislației de urbanism
Guvernul vizează ca în următoarele 12 până la 24 de luni să finalizeze un plan privind țintele de finanțare, mizând pe soluții de finanțare mixtă și fonduri europene.
Totodată, digitalizarea proceselor de autorizare și noua legislație privind urbanismul și construcțiile, așteptată în cursul acestui an, sunt văzute ca pași critici pentru accelerarea proiectelor de locuințe accesibile.
Obiectivul final este crearea unui sistem funcțional pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, care să răspundă inclusiv nevoilor de locuire ale unei populații în curs de îmbătrânire, potrivit secretarului de stat din Ministerul Dezvoltării.
