România a consemnat cea mai amplă reducere a raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației din întreaga UE în ultimul deceniu, pe fondul unei creșteri a veniturilor gospodăriilor care a depășit ritmul de scumpire a proprietăților rezidențiale.

Datele publicate de Eurostat arată că România a înregistrat o contracție de 42,8% a acestui indicator între 2015 și 2025, reprezentând cel mai pronunțat declin la nivelul blocului comunitar. Indicatorul măsoară variația prețurilor rezidențiale în raport cu dinamica venitului disponibil pe cap de locuitor. 

Deși metrica nu reflectă costul absolut al locuințelor, scăderea semnalează o îmbunătățire structurală a accesibilității achizițiilor imobiliare raportat la salarii. Pe pozițiile următoare în ceea ce privește reducerea raportului s-au plasat Finlanda (-25,2%) și Bulgaria (-16,2%).

În contrast puternic cu evoluția din România, accesibilitatea generală a locuințelor la nivelul UE s-a deteriorat. În intervalul 2015–2025, raportul mediu la nivelul UE a crescut cu 6,8%, scumpirea locuințelor devansând avansul câștigurilor. 

Creșteri ale raportului s-au consemnat în 17 state membre, în timp ce doar 10 țări au raportat scăderi. Cele mai abrupte scumpiri în raport cu veniturile au fost raportate de Portugalia (+60,8%), Olanda (+34,3%), Ungaria (+26,5%), Cehia (+25,8%) și Spania (+24,5%).

Indicatorul atinsese vârfuri istorice în 2007 (+7,9%) și în 2022 (+7,4%), urmate de corecții în 2023 și 2024. Deși raportul reflectă presiunile dintre prețuri și salarii, accesibilitatea efectivă rămâne strâns dependentă de costurile de finanțare ipotecară și ponderea cheltuielilor curente de locuire.