Piața imobiliară din România continuă să se recalibreze pe baza raportului dintre cerere și ofertă, într-un context economic marcat de o inflație anuală de aproximativ 10% și modificări fiscale majore, precum creșterea cotei standard de TVA la 21%, potrivit Storia.
În luna martie 2026, prețurile solicitate pentru apartamente au înregistrat salturi semnificative, în timp ce numărul tranzacțiilor a raportat scăderi anuale, dar creșteri conjuncturale față de luna precedentă.
Cele mai mari creșteri de prețuri în martie 2026, comparativ cu martie 2025, au fost raportate în București (+22%), Craiova (+15%) și Timișoara (+11%). O tendință specifică acestei perioade este decalajul dintre prețurile locuințelor vechi și cele noi. În Capitală, apartamentele vechi costă în medie 2.653 euro/mp, fiind cu 27% mai scumpe decât cele noi, care au un preț mediu de 2.099 euro/mp. Această situație se regăsește și în Iași (+4%), Constanța (0,9%) și Sibiu (0,6%), unde unitățile vechi rămân mai costisitoare.
La polul opus, în Oradea, locuințele noi sunt mai scumpe decât cele vechi, dezvoltatorii solicitând în medie 1.996 euro/mp, față de 1.822 euro/mp pe segmentul vechi.
Deși tranzacțiile au scăzut anual în București (-13,4%) și în județele Dolj și Timiș (-25,9%), luna martie a adus o creștere a activității față de februarie 2026. În Capitală, numărul tranzacțiilor a fost cu 6,6% mai mare decât în luna precedentă. Creșteri lunare notabile au fost raportate și în județe precum Brașov (+27%), Cluj (+59%) sau Sibiu (+25%).
Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România) a spus: „Tendința de creștere a prețurilor în orașele care înregistrează scăderi mai mari ale numărului de tranzacții indică o diferență între dinamica prețurilor și structura ofertei disponibile pe piață. În timp ce stocul de locuințe noi s-a redus, oferta de locuințe vechi a crescut cu 19% în marile orașe și cu 18% în Capitală”.
Factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea pune presiune suplimentară pe costurile materialelor de construcție în perioada următoare, influențând deciziile cumpărătorilor care, în prezent, dau dovadă de prudență.
