Aproximativ 400 de proiecte imobiliare noi au fost autorizate în ultimii patru ani la nivelul Sectorului 1 al Capitalei, iar în prezent, autoritățile locale au patru Planuri Urbanistice Zonale mari în curs de aprobare. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a vorbit într-un interviu exclusiv acordat Real Estate Magazine despre programul de investiții în infrastructura locală și perspectivele dezvoltărilor după adoptarea noului Plan Urbanistic General.
Ce abordare are Primăria Sectorului 1 în privința noilor dezvoltări de tip comercial (birouri, centre comerciale, spații de depozitare) și rezidențial? Care sunt factorii principali pe care îi analizați în procesul de autorizare?
Dezvoltările de tip comercial sunt reglementate în prezent prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU) al Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului București. Mai clar, în zona de bulevarde (zona reglementată M) este prevăzută clar obligația edificării la parterul imobilului a unor spații comerciale. În zonele de locuințe-case (zona reglementată L), spațiile comerciale sunt autorizate la maxim 250 de metri pătrați. În rest, spațiile mari comerciale sau depozitele sunt exclusiv stabilite prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), dacă RLU-PUG nu prevede altfel.
În zona centrală, nu vrem să încurajăm PUZ-urile care prevăd centre comerciale. Luăm totuși în calcul și cazuri de excepție, când aceste PUZ-uri ar contribui în mod evident la o viață de cartier și ar pune în valoare patrimoniul nostru arhitectural. Strategia noastră se înscrie în continuarea unor tradiții urbane, în prezervarea unui stil de viață european, cu orașe cu centre istorice, cu activități mixte culturale și comerciale, așa cum este tradiția și în București.
Nu suntem în favoarea orașelor de stil american, cu autostrăzi care traversează orașul și unde totul se face cu mașina, niciodată pe jos, pe bicicletă, pe trotinetă sau cu transportul în comun. Și în periferie trebuie să creăm în cartierele noastre spații comunitare, de recreere, de cultură, cu comerț de proximitate, nu doar supermarketuri sau malluri la care te duci cu mașina.
Câte proiecte imobiliare noi au fost autorizate la nivelul Sectorului 1 în mandatul dumneavoastră?
Proiectele imobiliare majore noi sunt ale agenților economici privați, parte din ei listați la bursă sau care dețin un capital mare. Sunt dezvoltări cu preponderență în zona de nord a Sectorului 1. În total, împreună cu proiectele mici, au fost autorizate aproximativ 400 de proiecte.
Care sunt principalele motive pentru care ați refuzat autorizarea unor proiecte rezidențiale la nivelul Sectorului 1?
Nu sunt proiecte imobiliare refuzate. Toate proiectele trebuie să respecte RLU-PUG și normativele în vigoare, reglementările privind spațiile verzi, numărul locurilor de parcare, Legea locuinței și ordinele ministerelor. Sunt restituite documentațiile care nu respectă aceste prevederi legale sau care vin cu soluții nereglementate, așa cum sunt cazurile parcărilor multilift (de tip Klaus), în cazul cărora am sesizat poliția și parchetul.
Cum considerați că va evolua activitatea de dezvoltare imobiliară după adoptarea noului PUG la nivelul Bucureștiului?
Noul PUG va reglementa în sens pozitiv toate situațiile, în următorul sens simplist: în zonele de case se vor permite doar case, în zonele de blocuri (M) se vor permite doar blocuri. Mai clar, la bulevarde, străzi largi, UTR-ul va încadra doar locuințe colective. Nu vor fi permise construcții individuale. În replică, acolo unde sunt deja construite „țesuturi” de locuințe individuale, NU vor fi permise locuințe colective. Vor fi rezolvate tramele stradale, nodurile de circulație și toate problemele generate de către PUZ Inel Median.
Cât de deschise sunt companiile imobiliare la construcția de facilități pentru comunitate în cadrul proiectelor rezidențiale? Cum poate Primăria Sectorului 1 să susțină acest tip de investiții?
Sprijinim dezvoltarea urbană în strânsă corelare cu situația actuală a tramei stradale și funcțiuni permise, motiv pentru care am investit în două direcții: cadastrarea tramei stradale și modernizarea străzilor pe care le administrăm (vorbim de aproximativ 1.000 de artere). Suntem prima administrație care a emis, în 24 de ani, autorizații de construire pentru străzi. Până la acest mandat s-au făcut doar reparații și întrețineri ale străzilor. În funcție de noile dezvoltări, primarul propune construcții de creșe, grădinițe și școli, în zonele adiacente.
De exemplu, în cartierul Greenfield, dezvoltatorul a donat un teren pe care am început să construim o școală și o grădiniță. Șantierul este acum în organizare. Există demersuri și pentru donarea unui teren pentru construirea în viitor și a unei creșe în același cartier.
Ce programe are Primăria Sectorului 1 în privința creșterii gradului de eficiență energetică a stocului de locuințe existent?
Am finalizat, în perioada 2021-2023, recepția la reabilitări termice la peste 200 de blocuri din Sectorul 1. Noi avem bani, voința și expertiza să consolidăm și să reabilităm toate blocurile din Sectorul 1; din păcate, însă, de opt luni, majoritatea PSD-PNL din Consiliul Local nu votează, din interese politicianiste, programul local multianual privind creșterea performanțelor energetice ale locuințelor. Aprobarea acestui program ne-ar fi permis să realizăm rapid expertizele tehnice pentru toate blocurile din această zonă administrativă, inclusiv cele construite în perioada interbelică, și să facem lucrări de consolidare și de reabilitare termică.
Din păcate, majoritatea din Consiliul Local a blocat și alte programe energetice importante pe care voiam să le implementăm în Sectorul 1: „Termoficare de la Soare” – care presupune montarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură; „Rabla pentru ascensoare” – înlocuirea a aproximativ 900 de ascensoare; montarea de panouri fotovoltaice pe școlile din Sectorul 1; montarea de panouri fotovoltaice pe Complexul Medical Caraiman etc.
Care sunt marile proiecte de investiții în infrastructură derulate la nivelul Sectorului 1?
În anul 2022 a fost semnat un acord-cadru pentru modernizarea și repararea întregii infrastructuri urbane pe care Primăria Sectorului 1 o administrează. În baza acestui acord puteau fi asfaltate, reabilitate sau modernizate peste 1.000 de străzi. Consiliul Local ne-a pus constant piedici în implementarea acestui proiect, prin respingerea investițiilor pe anumite artere, unde era nevoie de introducerea alimentării cu apă, canalizare, iluminat și asfaltare, dar și prin diminuarea drastică a fondurilor Direcției de Investiții și ale ADP – care face o parte din reparațiile pe străzi. Am reabilitat peste 40 de străzi (am făcut în trei ani ce nu au realizat fostele administrații în 30 de ani). Alte 150 de artere cu ordin de începere a proiectării sunt blocate de majoritatea PSD-PNL din Consiliul Local. Puteți să consultați situația proiectului pe site-ul strazilesector1.ro.
De asemenea, derulăm, începând cu anul 2022, cel mai mare Plan de siguranță rutieră de la nivelul Bucureștiului. Am fost primii din Capitală care am introdus sistemul de supraînălțare a intersecțiilor și a trecerilor de pietoni. Pe lângă aceste supraînălțări, am montat limitatoare de viteză din mixtură asfaltică și stâlpi de protecție. Întreg programul prin care ne-am propus reducerea numărului de accidente rutiere de pe raza Sectorului 1 a beneficiat de consultanță din partea Băncii Europene de Investiții. Soluțiile adoptate au servit de model și în celelalte sectoare.
Ce ar putea face autoritățile locale pentru a stimula investițiile noi la nivelul Sectorului 1?
Digitalizarea administrației locale, reducerea la minim a birocrației, construirea de străzi la standarde europene, fluidizarea traficului, susținerea extinderii rețelelor edilitare spre zonele mărginașe aflate în dezvoltare ale sectorului, realizarea rapidă a PUZ-urilor – avem patru PUZ-uri mari în curs de elaborare: „Meteorologiei-Holban” (279,81 hectare), „Colosseum” (185,30 hectare), „Promenada Verde” (651,53 hectare) și „Siseşti-Străuleşti Nord” (1.012,82 hectare), alături de respectarea principiului de a promova întotdeauna o colaborare corectă cu mediul de afaceri în interesul comunității locale.
Cum considerați că ar trebui să arate viziunea de dezvoltare a Bucureștiului pe termen mediu și lung?
În concepția mea, Bucureștiul viitorului trebuie să arate ca o adevărată capitală europeană, cu o calitate a vieții ridicată pentru locuitorii săi. În câteva cuvinte, aceasta presupune o comunitate eficientă energetic, infrastructură modernă, transport ecologic, cât mai multe spații verzi, servicii publice la cele mai înalte standarde, colectare selectivă reală a deșeurilor, evenimente culturale de calitate și respect față de clădirile de patrimoniu, care trebuie reabilitate și puse în valoare pentru a dezvolta turismul. Dar toate acestea nu se pot face decât prin implementarea unor reguli clare care să stopeze dezvoltarea haotică. O administrație locală trebuie să lucreze pentru cetățeni, nu pentru grupuri de interese.
Care sunt provocările cu care se confruntă femeile aflate în funcții de conducere, atât la stat, cât și în mediul privat? Cum ați gestionat provocările acestea în traseul dumneavoastră profesional?
Sunt o persoană înaltă, făceam baschet când eram studentă, și nu cred că dau impresia că sunt o femeie fragilă. Dimpotrivă. Am crescut într-o societate destul de egalitară, fără complexe legate de faptul că sunt femeie. De formație sunt inginer, am lucrat ca manager în mari companii într-o lume de bărbați și sunt obișnuită să îi tratez de la egal la egal. Nu pot spune că m-am confruntat cu provocări din cauză că sunt femeie. Provocările la care trebuie să fac față în viața publică sunt mai mult legate de originea mea franceză.
În viața politică, susțin sentimentele de mândrie națională, dar cred că unii români ar trebui să depășească un stereotip și să accepte că există persoane de altă origine care împărtășesc sincer soarta lor și simt că fac parte din acest popor.
Articol publicat inițial în Real Estate Magazine, Nr.54.
