Exploatate prin aportul autorităților ori prin implicarea descendenților familiilor care le-au dăruit fundația sau renașterea, monumentele cu un loc de însemnătate în patrimoniul cultural pot fi cunoscute nu doar prin simple vizite, ci inclusiv prin domeniul ospitalității. Pentru ca atât istoria, cât și basmele să fie trăite în perfectă autenticitate, ne așteaptă nopți la castel.
Dornröschenschloss Sababurg, Germania – 120 dolari/noapte
Legenda epifaniei Christului din satul Gottsbüren oferea binecuvântarea divină ca fundație pentru un castel ridicat în 1334, însă chiar și ascunsă în bogăția unei păduri de stejar, fortificația avea predestinată o soartă a continuei renașteri. Aproape distrus în fața Războaielor de Treizeci de Ani şi de Şapte Ani, castelul primește o nouă șansă sub benevolența lui Frederic al II-lea, care-l va readuce la viață în 1765, grație implicării în lucrările de restaurare.
Un simplu popas aici se arată într-atât de convingător pentru Frații Grimm, încât aceștia vor onora castelul cu o aură feerică, transpunându-l ca scenă a intrigii pentru nemuritoarea poveste a „Frumoasei din Pădurea Adormită”.
Dacă oaspeții nu au inspirația de a-și programa vizita spre a fi întâmpinați de calendarul concertelor şi stagiunilor de teatru găzduite în pivniţa medievală, explorând domeniul și împrejurimile acestuia, vor avea oricum încântătoarea surpriză de a descoperi cea dintâi grădină zoologică a Europei, Tierpark, amenajată tocmai în 1571, dar și cea mai veche rezervaţie forestieră naturală a Germaniei, Urwald, protejată încă din 1907.
Thornbury Castle – 175 lire sterline/noapte
Peste zidurile șubrede ale unui conac ce supraviețuise peste secole încă din anul 900, lui Edward Stafford, al treilea Duce de Buckingham, i se oferă, în 1508, autorizația de a ridica o casă fortificată, mai degrabă decât un castel.
După ani de loialitate înaintea monarhiei atât pe front, cât și în tratativele diplomatice întreprinse cu Franța, intriga unui supus îi aduce Ducelui sfârșitul, acesta fiind decapitat în 1521, la comanda vărului său îndepărtat, Regele Henric al VIII-lea. Având domeniul trecut în serviciul Casei Tudor, Thornbury va primi, în 1535, vizita regelui și a soției sale, Anne Boleyn, una dintre cele mai tragice istorii ale Coroanei Britanice, pentru a reveni descendenților Ducelui de-abia după moartea suveranului subjugat de paranoia și a crudei sale fiice, Mary I.
Înlăturată pentru trădare și dezmoștenită odată cu condamnarea lui Edward Stafford în 1521, familia Buckingham va fi martora degradării fortificației, neputința de a onora edificiul cu grija cuvenită planând timp de două secole, până la înstrăinarea domeniului, care va fi renovat și deschis publicului ca hotel începând cu anul 1834.
Singurul castel din epoca Tudor ce poate fi descoperit ca hotel, Thornbury Castle păstrează cele mai vechi grădini ale acestei dinastii, Privy Garden şi Goodly Garden, cât și aceeași podgorie îngrijită de peste cinci veacuri.
Hotel Hospedería del Real Monasterio de Guadalupe – 72 euro/noapte
Apariția Fecioarei din Guadalupe va fi copleșitoare pentru Regele Alfonso al XI-lea, legând viziunea de recenta victorie de la Salado, unde acesta l-a avut ca aliat în Coaliția Creștinătății pe Regele Portugaliei, Alfonso al VI-lea.
Cea dintâi revelație a sfintei cinstite cu o imensă pietate în Spania și coloniile sale îl va inspira pe rege, ca manifest al recunoștinței, spre construcția unei biserici pe locul unui schit modest, Cáceres.
Căutând clipe de refugiu după cucerirea Granadei, Isabela I a Castiliei și Ferdinand al II-lea de Aragon se vor îndrepta spre mănăstire, de unde vor autoriza, la data de 30 aprilie 1492, prima călătorie a lui Cristofor Columb spre Lumea Nouă.
Ocrotit de Ordinul Franciscan după războaiele peninsulare, lăcașul păstrează mozaicul arhitectural între elemente gotice, maure, renascentiste, baroce şi neoclasice, ca mărturie a unui periplu în timp de peste șase secole.
Le Grand Trianon – 56 euro/noapte
După Castelul Versailles, întâia referință a operei sale, arhitectul Louis Le Vau întâlnește din nou patronajul Casei de Bourbon, viziunea sa primind o provocare ceva mai sensibilă, mai precis un discret refugiu ce i-ar fi permis Regelui Ludovic al XIV-lea să-şi poată trăi iubirea pentru amanta sa, Marchiza de Montespan, rămânând în acelaşi timp aproape de Curte.
Ca paradox pentru destinaţia sa iniţială, de pavilion de porţelan, edificiul baroc ce încânta printr-o evadare de la eticheta extremă a regalității va cere tribut nu mai puțin de patru decenii de lucrări, fiind terminat în anul 1708.
Într-o nouă ironie, splendoarea unei reședințe intime va pulsa spre alte curți ale Europei, primind vizita Ţarului Petru cel Mare, care, aflat la Paris pentru a studia arhitectura şi grădinile Versailles-ului, va găsi astfel inspiraţia pentru Marele Palat din Peterhof. Împăratul o urma astfel pe Ducesa de Bourbon, care va comanda Palatul din Paris al Casei după fastul văzut la Trianon.
Reşedinţă a lui Napoleon şi a celei de-a doua soţii a acestuia, Marie Louise, păstrând mobilierul Ludovic al XIV-lea, Le Grand Trianon se dezvăluie în prezent ca hotel de patru stele, restaurat sub îndrumarea cunoscutului designer de interior, Fiona Thompson, şi a reputatului peisagist, Louis Benech.
Ospitalitatea la Palat este confirmată de restaurantul La Véranda, sub semnătura maestrului Gordon Ramsay, iar ca tentații ale relaxării apar Guerlain Spa, terenuri de golf și tenis, dar și grădinile ce surprind toate monumentele emblematice ale Franţei, realizate în miniatură pe o întindere de 12.000 acri.
Aventurându-ne prin Hameau, grădinile „de suflet” ale Mariei Antoinette, întâlnim la pas Le Petit Trianon, unde damnata regină recrea frumusețea idilică a unei cabane din Austria natală.
Iar pentru ca aura istoriei să vibreze peste cele mai dragi evenimente, Trianon așteaptă noi recepții la centrul de întruniri Palais des Congrès de Versailles, sala Clémenceau, cele două săli de bal şi 19 camere de conferinţă.
