Oameni care au construit Bucureștiul: Louis Pierre Blanc

Palatul Maurice Blank, a cărui construcție a început în primăvara lui 1891, a aparținut lui Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co împreună cu Iacob Marmorosch. Acest palat a fost proiectat de arhitectul elvețian Louis Blanc, care, în timpul celor aproximativ 20 de ani petrecuți în țara noastră, a ridicat numeroase edificii inestimabile, de la reședințe private la instituții publice.

Cătălin Socol

Centrul Bucureștiului este presărat cu clădiri pline de istorie. Fie că vorbim de palate, instituții publice sau foste locuințe ale unor personalități marcante ale României, dacă luăm la pas străduțele cochete din zonele Universitate, Cișmigiu sau Cotroceni, ne încântă o mulțime de capodopere arhitecturale. Una dintre clădirile celebre din Capitală este situată pe strada Batiștei, la câteva minute de mers pe jos față de hotelul Intercontinental, și timp de 70 de ani a fost cunoscută ca fiind sediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. De aproape zece ani, aceasta a fost eliberată de foștii locatari.

Palatul H. Sprayer sursa monumenteistorice.ro  1024x768 - Oameni care au construit Bucureștiul:  Louis Pierre Blanc

Dacă Palatul Maurice Blank este cea mai cunoscută construcție proiectată de celebrul arhitect Louis Pierre Blanc, acesta și-a lăsat moștenirea prin multe alte clădiri, ce servesc și astăzi ca sedii pentru importante instituții bucureștene sau din țară. Multe dintre ele sunt acum încadrate în lista monumentelor istorice. Poate puțină lume știe că acesta este același arhitect care a desenat clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, care deservește de atunci și până astăzi ministerul de resort, Palatul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Casa Maria Lahovary de pe Calea Dorobanților, actualmente clădirea în care Cambridge School of Bucharest își desfășoară activitatea. Acestor opere arhitecturale reprezentative li se adaugă numeroase reședințe private, cum sunt, de exemplu, casa fostului primar bucureștean Nicolae Filipescu (în timpul mandatului căruia, în București a circulat primul tramvai electric, în 1894) sau casa lui Tache Ionescu (fost președinte al Consiliului de Miniștri în perioada interbelică), situată pe strada omonimă.

Arhitectul elvețian ajungea în capitala României acum aproape 140 de ani, în 1884, adus de prietenia sa cu celebrul arhitect român Ion Mincu. În anii petrecuți în țara noastră, a ridicat clădiri monumentale ce se disting prin influențele neorenascentiste sau prin stilul Beaux-Arts. Ajutat și de cele două căsătorii ale sale cu femei din înalta societate – cu Elena Șuțu și mai apoi cu Irina Berindei –, Blanc a ajuns în scurt timp unul dintre cei mai importanți arhitecți ai orașului de pe Dâmbovița.

Dacă ar fi să luăm Bucureștiul la pas, prin zone istorice, dinspre Calea Dorobanților către Bulevardul Magheru, Universitate, Splaiul Independenței și apoi Cotroceni, în drumul nostru am putea vedea, în fiecare din aceste zone, opere ale arhitectului elvețian. Pe Calea Dorobanților, la numărul 39, putem observa una dintre aceste clădiri superbe. Casa Lahovary (ocupată acum de Cambridge School of Bucharest) a fost construită în mijlocul unui parc de aproximativ 4.000 de metri pătrați, în eleganța și grandoarea stilului Renașterii franceze. Cu o suprafață de 450 de metri pătrați, fosta reședință somptuoasă este formată din pivnițe, parter, etaj și o mansardă înaltă. Ca în mai toate proiectele lui Louis Blanc, se remarcă simetria fațadei principale, ce este evidențiată la nivelul parterului, în dreapta, de o fereastră triplă, în forme descrescătoare.

20140819 București 18 1024x768 - Oameni care au construit Bucureștiul:  Louis Pierre Blanc

O altă operă a arhitectului, fostul sediu al Ambasadei SUA la București (despre care pomeneam anterior), este amplasată în zona Universitate și ilustrează stilul neoclasic francez. Până la momentul în care diplomații americani să se mute în palat, clădirea a fost sediul Școlii Tehnice de Petrol-Chimie. Palatul Maurice Blank este acum scos la vânzare, prin reprezentarea Artmark Historical Estate, cu un preț de pornire de 5,5 milioane de euro, după o altă tentativă eșuată de vânzare, în urmă cu trei ani, când prețul solicitat se ridica la 7,5 milioane de euro. Cu o suprafață utilă totalizând aproximativ 2.150 de metri pătrați și aproape 50 de camere, imobilul dispune de 16 camere la subsol, 16 camere la parter, 17 camere la etajul 1 și o grădină generoasă, decorată cu o fântână arteziană. Odată cu finalizarea construcției, palatul a devenit una dintre cele mai apreciate reședințe particulare ale Bucureștiului. 

Pe aceeași stradă Batiștei întâlnim și alte realizări ale arhitectului, cum este Palatul H. Spayer, construit în anul 1900 de un mare proprietar și industriaș, Herman Spayer, și vândut ulterior. Cunoscut în perioada interbelică drept Casa Marmorosch Blank, palatul era atât de renumit, încât fotografia sa a fost imprimată în trecut pe cărți poștale, vederi ilustrate și ghiduri turistice. Tot pe strada Batiștei regăsim și casa fostului primar al Capitalei, Nicolae Filipescu, un imobil aflat astăzi într-o stare avansată de degradare.

UMF Carol Davila umfcd.ro  1024x373 - Oameni care au construit Bucureștiul:  Louis Pierre Blanc

La câteva minute de mers distanță, chiar lângă Piața Universității, descoperim Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor (cum se numea inițial). Clădirea a fost inaugurată în 1895, în același an cu Palatul de Justiție, amândouă fiind construite în stilul renașterii franceze. Palatul nu a avut de suportat modificări importante de mai bine de un secol. Intrarea principală este străjuită de doi atlanți, în fapt două statui ce-l reprezintă pe Hercule, care susțin o copertină. Spre cornișă, stilul ornamental continuă cu reprezentarea zeiței Demetra.

Puțin mai spre sud, pe Splaiul Independenței, se află o altă clădire impresionantă, ce servește acum ca sediu al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, cel mai vechi institut ştiinţific medical din România, înfiinţat la 28 aprilie 1887. Acesta a fost conceput iniţial ca o şcoală practică superioară pentru toţi cei din domeniul sanitar, un institut medical complex, asemenea Institutului Pasteur de la Paris. Funcționând în primă fază în vechiul palat al Brâncovenilor, de pe Calea Victoriei, din 1899 institutul a început funcționarea în clădirea cunoscută şi în prezent. Într-o comunicare susţinută la 3 aprilie 1900 la Academia Română, Victor Babeş a remarcat originalitatea organizării acestui institut, adăpostit în clădirea monumentală de pe malul Dâmboviţei, proiectată de Louis Pierre Blanc.

Încheind mica noastră călătorie imaginară, dacă ne îndreptăm spre cartierul Cotroceni, găsim o altă bijuterie arhitecturală semnată de Blanc, Palatul Facultății de Medicină din București, amplasat în imediata vecinătate a actualului Spital Universitar. Imobilul a deservit inițial atât Facultatea de Medicină, cât și Facultatea de Farmacie și a fost dat în folosință la data de 12 octombrie 1903, acum aproape 120 de ani. În fața intrării principale a fost amplasată statuia doctorului Carol Davila, operă a lui Carol Storck, turnată în bronz în atelierele Școlii de arte și meserii din București. Subsolul, construit din piatră, este soclul pe care este ridicată clădirea formată din trei etaje. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole, în timp ce fațada principală este formată dintr-un parter înalt, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc.

 

Leave a Reply