Analiză Real Estate Magazine: Dezvoltarea fragmentată a infrastructurii continuă în 2019

Aproape 120 de kilometri de autostradă ar urma să fie finalizați în 2019 pe mai multe segmente de autostrăzi aflate în dezvoltare de ani de zile la nivel național. România a adăugat 101 kilometri de autostradă în 2018, anul Centenarului, însă doar 60 de kilometri au fost deschiși circulației. Astfel, ținta simbolică a fost atinsă, însă șoferii și investitorii trebuie să se înarmeze cu răbdare pentru a prinde ziua în care va fi finalizată autostrada care să traverseze Munții Carpați.

Directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, susține că în 2019 vom vedea o implicare mai mare din partea firmelor românești în dezvoltarea infrastructurii.

„Ei sunt construiţi, sunt 101 kilometri de autostradă construiţi. 60 sunt gata. În trafic. Era vorba dacă vom reuşi, în An Centenar, să construim 100 de kilometri de autostradă. Da, sunt construiţi. În trafic, 60”, a spus Neaga.

Șeful CNAIR a precizat că 41 de kilometri din cei 43, câţi au în total loturile 3 şi 4 din Autostrada Sebeş-Turda, sunt gata pentru a fi daţi în trafic, termenul contractual fiind iulie-august 2019.

La începutul lui decembrie s-a semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia segmentului de 5,35 kilometri din Autostrada Transilvania, de la graniţa cu Ungaria, în valoare de 28,5 milioane de euro. Proiectul este finanțat din fonduri europene. În aceeași lună, în București s-a realizat conexiunea cu autostrada spre Ploiești. Segmentul de 6,5 kilometri a fost deschis traficului după cinci amânări succesive.

Autostrada A3 Bucuresti Ploiesti 1024x576 - Analiză Real Estate Magazine: Dezvoltarea fragmentată a infrastructurii continuă în 2019

„La nevoile pe care le avem noi, înseamnă foarte puţin dacă ne uităm doar la cei 6,5 kilometri. Înseamnă foarte puţin. Avem nevoie de 3.000 de kilometri de autostradă şi drumuri expres în România”, a declarat Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, citat de Digi24. Dacă luăm în considerare și deschiderile planificate pentru 2019, țara s-ar apropia și mai mult de ținta de 1.000 de kilometri de autostradă deschiși traficului.

Good to know

1,67 miliarde de euro a încasat până acum România de la Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare

Într-adevăr, nevoia României de infrastructură nouă de transport rămâne acută, lucru ce se reflectă și în indicatorii internaționali. Țara se clasa pe locul 113 din 140 de state la capitolul „calitatea infrastructurii” în raportul Forumului Economic Mondial privind competitivitatea. În schimb, România era plasată pe poziția 66 în ceea ce privește conectivitatea căilor de transport. În domeniul feroviar, țara ocupă locul 18 în funcție de densitatea căilor de rulare și se află în primele 70 de state la capitolul eficienței infrastructurii de transport aerian. Cât despre transportul maritim, țara ocupă locul 73 în ceea ce privește eficiența serviciilor portuare.

Miliarde de la UE pentru infrastructură

Circa 6,2 miliarde de euro au fost contractați de România în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM). Banii europeni accesați prin acest program pot fi folosiți pentru investiții în infrastructura de transport, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și pentru protecția mediului. Suma totală alocată pentru POIM se ridică la 11,6 miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020. Rata efectivă de absorbție în acest program era de 18,2% în luna septembrie 2018, ceea ce înseamnă că România a încasat efectiv 1,67 miliarde de euro de la Uniunea Europeană.

La mijlocul lunii decembrie, Comisia Europeană a anunțat modificarea POIM prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanță majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii. Schimbările au fost aprobate de către comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

În urma modificării, rata de cofinanțare europeană crește de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), a celei de metrou, precum și a celor de transport multimodal. Totodată, decizia aceasta vine în sprijinul infrastructurii portuare și al operatorilor portuari care vor avea astfel mai multe oportunități de a dezvolta terminalele de marfă, zonele de manipulare a containerelor, de logistică și instalații feroviare majore, se arată în comunicatul de presă emis de Comisia Europeană.  

„Sper ca în perioada următoare să primim din ţară noi propuneri de proiecte, în special în domeniul infrastructurii de transport”, a declarat Crețu.

În privința transportului rutier, numai 50% din rețeaua națională este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din rețeaua de drumuri naționale are perioada de viață expirată, se arată într-un raport oficial publicat de Ministerul Fondurilor Europene. Sunt probleme și la infrastructura vamală. În perioade aglomerate, timpii de staționare pentru transportatorii de marfă pendulează între trei și șapte ore la ieșire.

A3 near Cheile Turului 2 1024x768 - Analiză Real Estate Magazine: Dezvoltarea fragmentată a infrastructurii continuă în 2019

În domeniul feroviar, viteza medie a trenurilor este de circa 50 – 60 km/h pe ansamblul rețelei feroviare, reprezentând 40 – 60% din viteza de proiectare, și doar 37% din rețeaua curentă este electrificată, viteza comercială medie fiind, pentru transportul de marfă, de 21 – 22 km/h, potrivit aceluiași raport. Totodată, 87% dintre locomotive sunt mai vechi de 20 de ani, iar 90% din traficul feroviar se desfășoară pe 54% din rețeaua existentă. În domeniul maritim, autoritățile punctează că numai 4% din potențialul teoretic de transport al Dunării este exploatat, în timp ce rețeaua de aeroporturi regionale nu dispune de infrastructura și facilitățile necesare pentru deservirea aeronavelor mari și traficului crescut de pasageri, preconizat pentru 2020/2025.

Între timp, Guvernul încearcă să găsească investitori pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov printr-un parteneriat public-privat. Durata de proiectare și execuție este stabilită la maximum patru ani, cu începere din 2019, iar durata de întreținere și operare de către partenerul privat este de 20 de ani. Volumul estimat al investiției este de 1,36 miliarde de euro, iar investitorul privat ar urma să acopere 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare.

O altă investiție-cheie în infrastructură o reprezintă extinderea Centurii Capitalei, proiect pentru care Guvernul a depus deja o cerere de finanțare prin POIM. Statul vrea să atragă fonduri europene de peste 1,3 miliarde de euro pentru lucrări.

În cazul proiectelor de autostrăzi, în  2019 ar urma să fie finalizate o serie de loturi din autostrăzile Brașov-Borș, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, potrivit datelor CNAIR.

Alianțe între județe pentru infrastructură

Procesul greoi de pornire a proiectelor de infrastructură a reprezentat unul dintre catalizatorii fondării Alianței Vestului, între orașele Cluj-Napoca, Oradea, Arad și Timișoara.

„Vedem, pe cale ferată faci o grămadă de ore, pe transport rutier este imposibil să mergi până la Timișoara sau până la Oradea, și sunt numai 160 de kilometri. Atunci, ne-am pus întrebarea ce facem ca zona aceasta care are un potențial uriaș de dezvoltare să nu încetinească dezvoltarea”, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. Pe scurt, cele patru orașe vor să se asocieze și să obțină direct finanțare de la Bruxelles pentru dezvoltarea economică și de mobilitate urbană pentru perioada 2021 – 2027.

Ulterior, și primarii din patru județe din est au decis să înființeze o alianță, denumită „Moldova se dezvoltă”. Cei șapte primari care au semnat documentul-cadru sunt edilii municipiilor Iași, Suceava, Roman, Botoşani, Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, se arată într-un anunț al Primăriei Suceava.

Ambele alianțe vor să obțină bani europeni printr-o nouă formă de organizare – investiție teritorială integrată (ITI).

„Faptul că nu avem o autostradă care să lege Moldova de celelalte regiuni istorice, de Ardeal şi Bucureşti, e o mare problemă”, a spus primarul Sucevei, Ion Lungu, citat de Agerpres.

Loturi de autostradă finalizate în 2019

 Nume Lungime (kilometri) Valoare (milioane lei) Constructor Dată finalizare (estimat)

Autostrada Brașov-Borș, Tronson Ogra-Câmpia Turzii, Lot 2 17,9 437,63 Asocierea Astaldi SpA – Max Boegl România SRL – Astalrom SA – Consitrans SRL iulie 2019

Autostrada Brașov-Borș, Tronson Ogra-Câmpia Turzii, Lot 315,6     279,74Asocierea SC Straco Grup SRL – Specialist Consulting SRL – SC Total Road SRL      trimestrul II 2019

Autostrada Lugoj-Deva, Lot 3 21,1 579,93 Asocierea SC Teloxim Con SRL – Comsa SA – Aldesa Construcciones SA – Arcadis Eurometudes SA trimestrul II 2019 (estimat de beneficiar)

Autostrada Lugoj-Deva, Lot 422,1 419,40 Asocierea SC Tehnostrade SRL – SC Spedition UMB SRL trimestrul III 2019

Autostrada Sebeș-Turda, Lot 2           24,25 549,33 Asocierea Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) – SC Euro Construct Trading ’98 SRL            octombrie 2019

Autostrada Sebeș-Turda, Lot 1           17 541,73 Asocierea Impresa Pizzarotti & C. SpA – Pomponio Construcții SRL         noiembrie 2019

Sursă: date CNAIR – decembrie 2018

 

Leave a Reply