Percepția colectivă cu greu poate distinge grandoarea concretă și nu doar imensa însemnătate politică de dincolo de o fațadă sobră în tonuri de negru, a cărei ușă zărită în penumbra unora dintre cele mai importante vizite sau declarații ale istoriei contemporane s-ar fi putut pierde în firescul străzilor din City of London.

Ei bine, pe 10 Downing Street ne așteaptă însă istoria și micile indiscreții a 100 de încăperi…

• Strada îl amintește încă din 1682 pe Sir George Downing, nepotul guvernatorului din Massachusetts Bay Colony și servitorul duplicitar al regelui Charles al II-lea, pe care îl va trăda prin loialitatea consacrată lui Oliver Cromwell.

• Primul înalt demnitar rezident la Number 10 nu a fost britanic și nici învestit de autoritatea Majestății Sale; oaspetele, mai exact contele von Bothmer, aflat în serviciul regelui Hanovrei, a fost găzduit pur întâmplător la această adresă, de care nu s-a arătat deloc mulțumit.

• Dorința regelui George al II-lea de a-l onora în 1732 pe Sir Robert Walpole oferindu-i proprietatea va întâlni din partea slujitorului său surprinzătoarea sugestie de a nu-i fi înmânat edificiul cu titlu personal, ci de a fi dedicat înalților demnitari și chiar membrilor guvernului. Și iată cum, la jumătate de veac distanță, dorința lui Sir George Downing ca „House at the Back” să găzduiască doar „persoane de calitate” este îndeplinită pentru posteritate!

• Deși colocvial am spune că la Number 10 îl regăsim pe primul-ministru, titulatura oficială a persoanei aflate în această poziție este cea de „First Lord of the Treasury”.

• Turul reședinței primului-ministru al Regatului Unit nu poate exclude și povestea celebrei uși negre. Ei bine, ea a apărut de-abia în 1772, la patru decenii de la atribuirea destinației proprietății. Atentatul organizat de gruparea IRA a determinat înlocuirea sa cu un model rezistent la explozii atât de greu, încât impune efortul unei echipe de opt persoane pentru a-l manevra. Ușa nu poate fi deschisă niciodată din interior, în holul edificiului existând în permanență o persoană cu această atribuție.

• Timp de aproape două secole, jumătate dintre premierii ce au servit Majestății Sale au evitat să locuiască la Number 10, edificiu șubred, mult prea modest și mai întotdeauna în nevoie de reparații. Proximitatea față de Buckingham Palace, cât și de Palace of Westminster a rămas totuși persuasivă.

• O afinitate particulară pentru această reședință a fost consemnată în dorința lui Winston Churchill de a fi fotografiat constant în dreptul fațadei, arătând deja iconicul semn al victoriei pentru a menține moralul poporului britanic de-a lungul perioadei războiului.

• Intervențiile de renovare au adus surpriza unei fațade cu cărămizi galbene, înnegrite de stratul de poluare ce s-a depus de-a lungul a 200 de ani. Bineînțeles, aceste lucrări au preluat ulterior tonurile cenușii cu care istoria a fost obișnuită.

• Cum parterul și cele două etaje sunt ocupate de diverse birouri și săli de conferințe, la Number 10 regăsim bucătăria de-abia la subsol.

• Cei interesați să cunoască omul din spatele politicianului, pot arunca o privire spre ultimul etaj, rezervat reședinței private a primului-ministru. Ca o mică poznă, pe Downing Street, David Cameron și fostul său ministru de Finanțe, George Osborne, au decis în mai 2010 să facă o mică rocadă între apartamentele de la numărul 10 și cele de la numărul 11, de unde cel de-al doilea „domnea” peste bugetul Regatului.

• Majoritatea covârșitoare a obiectelor de artă admirate de înalții oaspeți la Number 10 sunt împrumutate din colecțiile permanente ale unor instituții precum Victoria and Albert Museum, National Gallery sau Tate.

• Dacă e să îndrăznim a privi spre autoritatea stăpânului de facto de pe 10 Downing Street, și anume motanul Larry, a cărui expresie blazată așteptând ca David Cameron să elibereze reședința și prerogativele poziției de premier va rămâne proverbială, trebuie să știm că spre deosebire de colocatara sa, doamna May, el deține o funcție administrativă. Cardinalul Wolsey a fost cel dintâi premier ce și-a slujit suveranul acompaniat de o pisică, în 1515, dar responsabilitățile din spatele titulaturii de Chief Mouser sunt stipulate oficial abia din anul 1924. Chiar să existe, însă, șoareci la Number 10? Cu un bilanț de 26 de rozătoare prinse într-un an – performanțe niciodată egalate de către Larry the Cat –, Palmerston, eternul său rival de la Ministerul britanic al Afacerilor Externe, ar cam indica o anumită vulnerabilitate a străzii în acest sens…

Articol publicat în ediţia tipărită a Real Estate Magazine din Iulie 2018.